Ce este sindromul falselor speranțe? Cât de periculoasă a devenit tendința de autoamăgire

Aproximativ o treime dintre europeni își stabilesc rezoluții la început de ani, dar respectarea lor lasă de dorit.

În anii precedenți, sondajele au arătat că între 17% și 45% dintre cei care și-au stabilit o serie de obiective pentru noul an le-au abandonat după doar prima lună.
Ajunul anului nou. Ce trebuie să faci și să NU faci pe 31 decembrie, ca să îți meargă bine în 2024. Obiectul care nu trebuie să-ți lipsească din

După un astfel de start, nu este de mirare că până la jumătate anului majoritatea oamenilor au uitat de promisiunile pe care și le-au făcut, potrivit unui studiu citat de BBC.

Aceste eșecuri pot duce la ceea ce unii psihologi descriu ca fiind un ciclu anual al „sindromului speranței false”.  Aspectul pozitiv al acestei stări este că le creează oamenilor un soi de confort psihologic, chiar de optimism.

Cel negativ este că cei care exagerează ajung să-și piardă capacitatea de evaluare realistă și chiar să creeze un bulgăre al falselor speranțe, în care fiecare obiectiv nerealist este "compensat" prin fixarea altuia și mai exagerate.

Cercetările sugerează că obiectivele realiste trebui să fie punctuale și, de preferință, măsurabile. Oamenii care fac asta tind să aibă mai mult succes decât cei care se concentrează pe abținerea sau evitarea a ceva, cum ar fi renunțarea la fumat sau la băutură.

Moș Gerilă și românii: l-a trimis Stalin, l-a crescut Gheorghiu-Dej și a murit odată cu Ceaușescu