Vulcanul care împrăștie aur peste Antarctica ascunde o poveste incredibilă și unul dintre cele mai mari mistere ale planetei

Însă aurul nu este singurul motiv pentru care Erebus atrage atenția cercetătorilor. Acest gigant acoperit de gheață păstrează indicii importante despre trecutul geologic al continentului antarctic, despre una dintre cele mai cumplite tragedii aviatice din istorie și despre riscurile care ar putea apărea pe măsură ce încălzirea globală accelerează topirea gheții.

Un continent plin de vulcani ascunși sub gheață

La prima vedere, Antarctica pare un teritoriu înghețat și lipsit de activitate geologică. Realitatea este însă cu totul alta.

Sub calota glaciară a continentului se ascund numeroși vulcani. Numai în Antarctica de Vest și în regiunea Țării Marie Byrd au fost identificați peste 138 de vulcani subglaciari. Majoritatea sunt considerați inactivi, însă specialiștii cred că aproximativ opt sau nouă dintre aceștia sunt încă activi.

Descoperirile făcute în ultimii ani sugerează că trecutul continentului a fost mult mai tumultuos decât se credea. În anul 2022, cercetători din Copenhaga au analizat probe de gheață extrase din Antarctica și au ajuns la concluzia că, în timpul ultimei ere glaciare, regiunea a fost afectată de erupții vulcanice de proporții uriașe.

Muntele Erebus, un gigant care domină Antarctica

Cel mai activ și mai spectaculos vulcan antarctic este Muntele Erebus. Acesta se află pe Insula Ross și a primit acest nume în anul 1841 de la exploratorul polar Sir James Clark Ross, care l-a botezat după nava HMS Erebus.

Ironia face ca aceeași navă să dispară câțiva ani mai târziu în timpul celebrei Expediții Franklin.

Alături de alți doi vulcani de pe Insula Ross, Erebus se ridică până la altitudinea de 3.764 de metri și ocupă poziția a doua în clasamentul celor mai înalți vulcani ai Antarcticii. Primul loc este deținut de Muntele Sidley.

Lacul de lavă care produce „ploaia” de aur

Privit de sus, craterul vulcanului ascunde un spectacol impresionant. La baza calderei se află un lac permanent de lavă clocotitoare, fenomen rar întâlnit pe glob.

Acest lac alimentează activitatea vulcanului încă din anul 1972 și stă la originea unui fenomen neobișnuit. Erebus eliberează constant coloane de gaze și vapori în care se formează cristale microscopice de aur metalic.

Particulele sunt extrem de mici, având dimensiuni de maximum 20 de micrometri.

În decursul unei singure zile, vulcanul poate arunca în atmosferă aproximativ 80 de grame de aur. Valoarea acestei cantități este estimată la circa 8.000-9.000 de dolari.

Particulele sunt transportate pe distanțe impresionante. Cercetătorii au identificat urme ale acestui aur în aer chiar și la aproximativ 1.000 de kilometri depărtare de vulcan.

Locul unde s-a produs una dintre cele mai mari tragedii aviatice

Faima Muntelui Erebus nu este legată doar de activitatea sa geologică.

Versanții săi au fost martorii uneia dintre cele mai grave catastrofe din istoria aviației civile.

Pe 28 noiembrie 1979, zborul TE901 al companiei Air New Zealand s-a prăbușit pe flancurile vulcanului. Accidentul s-a soldat cu moartea tuturor celor aflați la bord: 237 de pasageri și 20 de membri ai echipajului.

Înainte de tragedie, compania organiza zboruri turistice panoramice deasupra Antarcticii. Programul fusese lansat în 1977 și se bucurase de un succes remarcabil. Avioanele McDonnell Douglas DC-10 decolau din Auckland și efectuau curse de aproximativ 11 ore, oferind turiștilor imagini spectaculoase ale continentului înghețat.

La bord se afla inclusiv un expert care prezenta informații despre regiunile survolate.

O modificare aparent minoră a schimbat totul

În dimineața zilei de 28 noiembrie 1979, căpitanul Jim Collins și primul ofițer Greg Cassin s-au pregătit pentru cursa către Antarctica.

Niciunul dintre cei doi nu mai zburase anterior pe această rută, însă primiseră instrucțiunile necesare și introduseseră coordonatele de navigație în sistemul computerizat al aeronavei.

Ceea ce nu știau era faptul că, în aceeași dimineață, centrul de navigație al companiei modificase două coordonate ale traseului. Angajații consideraseră că este vorba despre o ajustare minoră.

În realitate, schimbarea a deviat ruta cu aproximativ 50 de kilometri spre est.

În loc să traverseze Strâmtoarea McMurdo, avionul urma acum să zboare direct peste Insula Ross și peste Muntele Erebus.

Fenomenul optic care a ascuns vulcanul din fața piloților

Zborul a decurs normal până la apropierea de Antarctica.

Echipajul a luat legătura cu centrul de control al traficului aerian al Marinei SUA de la Stația McMurdo și a anunțat intenția de a coborî la o altitudine de 610 metri pentru a le oferi pasagerilor o vedere mai bună asupra continentului.

La aproximativ cinci minute după această comunicare, contactul radio s-a întrerupt.

Puțin mai târziu, echipele de căutare au descoperit epava pe Muntele Erebus. Nu existau supraviețuitori.

Investigațiile efectuate ulterior au arătat că echipajul s-a confruntat cu un fenomen cunoscut sub numele de „whiteout polar”.

În astfel de condiții, norii joși reflectă lumina într-un mod care face ca cerul, zăpada și linia orizontului să se contopească într-o singură suprafață albă. Practic, relieful devine aproape imposibil de distins vizual.

Două anchete și acuzații extrem de grave

Prima investigație oficială a fost coordonată de Ron Chippindale, inspectorul-șef al accidentelor aviatice din Noua Zeelandă.

Raportul publicat în 1980 a concluzionat că piloții sunt principalii responsabili, considerând că tragedia nu s-ar fi produs dacă aeronava nu ar fi coborât sub altitudinea minimă de siguranță.

Concluziile au provocat însă controverse puternice.

O a doua anchetă, realizată de o comisie regală condusă de Peter Mahon, a ajuns la o concluzie complet diferită.

Raportul publicat în 1981 a exonerat echipajul și a atribuit responsabilitatea companiei Air New Zealand pentru modificarea traseului fără informarea piloților.

Mai mult, Mahon a acuzat compania de „o serie orchestrată de minciuni", susținând că aceasta a încercat să își ascundă implicarea și să transfere vina asupra echipajului.

Atât guvernul neozeelandez, cât și compania aeriană au respins inițial aceste concluzii.

Abia în anul 2019, prim-ministrul Jacinda Ardern și Air New Zealand și-au prezentat oficial scuzele pentru tragedia produsă pe Muntele Erebus.

Legătura cu una dintre cele mai periculoase zone geologice ale lumii

Erebus nu este un vulcan izolat.

Acesta face parte din Cercul de Foc al Pacificului, un vast lanț vulcanic cu o lungime de aproximativ 40.234 de kilometri care înconjoară Oceanul Pacific.

Zona urmărește granițele dintre numeroase plăci tectonice, inclusiv cele eurasiatică, nord-americană, Juan de Fuca, Cocos, caraibiană, Nazca, antarctică, indiană, australiană și filipineză.

Mișcările permanente ale acestor plăci generează majoritatea fenomenelor seismice ale planetei.

Potrivit specialiștilor, aproximativ 90% dintre cutremurele lumii au loc în această regiune, care găzduiește și circa 75% dintre vulcanii existenți pe Terra.

Ce s-ar putea întâmpla dacă Antarctica va continua să se încălzească

Oamenii de știință urmăresc cu atenție evoluția gheții antarctice, deoarece reducerea acesteia ar putea avea consecințe neașteptate asupra activității vulcanice.

Studii recente indică faptul că topirea accelerată a gheții ar putea diminua presiunea exercitată asupra camerelor magmatice aflate sub continent, favorizând apariția unor noi erupții.

„În aceste condiții, constatăm că îndepărtarea calotei de gheață de deasupra unui vulcan duce la erupții mai abundente și mai mari, ceea ce ar putea grăbi topirea gheții de deasupra prin mecanisme complexe de retroacțiune", au explicat autorii studiului în articolul lor din 2024.

Cercetătorii avertizează că un asemenea proces ar putea crea un cerc vicios: mai multe erupții ar accelera topirea gheții, iar reducerea stratului glaciar ar favoriza la rândul său activitatea vulcanică.

În timp ce Erebus continuă să împrăștie în atmosferă particule de aur, vulcanul rămâne și unul dintre cele mai importante laboratoare naturale pentru înțelegerea viitorului Antarcticii și a transformărilor climatice care afectează întreaga planetă.