Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru 15 iulie decizia privind conflictul juridic dintre Parlament și Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan. Sesizarea, depusă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, vizează ordonanța de urgență prin care a fost adoptat Programul SAFE de înzestrare a armatei. Aflați care sunt mizele constituționale ale acestui blocaj politic major.
Miza sesizării depuse la Curtea Constituțională de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, vizează modul în care Cabinetul interimar condus de Ilie Bolojan a ales să legifereze într-un moment critic. În esență, liderul social-democrat reclamă faptul că Executivul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 38/2026 (privind Programul SAFE de înzestrare a armatei) după ce Parlamentul îi retrăsese deja încrederea prin moțiune de cenzură.
Potrivit textului sesizării, din momentul demiterii, Guvernul nu mai avea din punct de vedere constituțional competențe de legiferare, ci era obligat să se limiteze strict la acte de administrare curentă a treburilor publice.
În documentul trimis judecătorilor de la CCR, Sorin Grindeanu explică în detaliu cele două acțiuni ale Guvernului care, în opinia sa, au generat un conflict juridic de natură constituțională de o gravitate deosebită:
„Conflictul este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor: adoptarea și transmiterea spre publicare a OUG nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026. În conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, un Guvern demis nu mai este abilitat să exercite decât acte de administrare curentă, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată.”
Mai mult, șeful Camerei Deputaților acuză Guvernul interimar că a reglementat prin ordonanță chestiuni care se aflau deja pe circuitul legislativ, confiscând practic rolul Parlamentului.
„Guvernul a reglementat prin ordonanță soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și la Senat. Astfel, Guvernul s-a transformat dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării.”
Lovitură pe sub masă în dimineața moțiunii: 12 articole noi adăugate de urgență
Un alt punct extrem de sensibil invocat în sesizare vizează cronologia evenimentelor din ziua în care Guvernul Bolojan a fost demis. Din analiza actelor normative, reiese că Executivul a procedat la o extindere „substanțială” a proiectului inițial în dimineața zilei de 5 mai 2026 – exact cu câteva ore înainte de dezbaterea și votarea moțiunii de cenzură – introducând pe ascuns 12 articole noi.
Sorin Grindeanu arată că Executivul a recunoscut implicit această manevră disperată chiar în expunerea de motive a legii de aprobare a ordonanței, unde se precizează negru pe alb:
„Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului.”
În concluzie, președintele Camerei Deputaților consideră că prin această conduită Guvernul nu doar că a intervenit brutal într-un domeniu rezervat Parlamentului, ci a anticipat și a substituit rezultatul procesului legislativ. O asemenea acțiune, avertizează Grindeanu, diminuează grav rolul deliberativ al Parlamentului și afectează grav echilibrul constituțional dintre puterile statului.
