Bucureștiul pregătește o solicitare oficială către Kiev prin care cere ca dronele navale ucrainene să fie dotate cu un sistem de autodistrugere obligatoriu în cazul în care deviază spre litoralul românesc. Decizia de urgență a autorităților din România vine ca reacție directă la recentul incident de securitate înregistrat în Portul Constanța.
Războiul din proximitatea granițelor României generează noi provocări tehnice și de securitate în bazinul Mării Negre, împingând autoritățile de la București să solicite măsuri preventive de urgență. În urma unor incidente recente care au pus în pericol infrastructura critică de la coasta românească, oficialii guvernamentali români intenționează să ceară Ucrainei implementarea unui sistem automat de neutralizare a echipamentelor militare care deviază de la traseu.
Ideea a fost lansată public de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, care a explicat că siguranța spațiului maritim național necesită protocoale stricte în cazul în care tehnologia de ghidare a ucrainenilor dă rateuri. Concret, propunerea vizează dronele maritime care pierd conexiunea cu centrul de comandă de la Kiev. În viziunea oficialului român, orice ambarcațiune fără pilot care își pierde controlul și se apropie periculos de mult de apele teritoriale românești ar trebui să fie programată să explodeze automat înainte de a produce daune colaterale.
Soluția tehnică propusă de Ministerul Apărării
Din punct de vedere tehnic, oficialii români consideră că o astfel de măsură este perfect fezabilă și ușor de implementat de către armata ucraineană. Deoarece aceste drone navale sunt echipate cu sisteme electronice avansate de navigație și localizare, programarea unei detonări de urgență bazate pe coordonate geografice predefinite nu ar trebui să ridice probleme inginerilor militari.
Limita propusă pentru activarea protocolului de autodistrugere este cea a apelor teritoriale, semnalul de detonare urmând să se declanșeze în momentul în care drona navală rătăcită depășește pragul de 12 mile marine față de țărmul României. Această barieră invizibilă ar asigura protecția stațiunilor de pe litoral și a navelor comerciale care tranzitează zona, eliminând riscul ca dispozitivele explozive să plutească în derivă spre plaje sau porturi.
Discuții bilaterale după un incident periculos în portul Constanța
Planul urmează să fie pus oficial pe masa negocierilor în cadrul unor consultări diplomatice și militare stringente între reprezentanții celor două state. Demersul ministrului român vine ca o reacție directă la un eveniment de o gravitate deosebită petrecut la începutul acestei luni.
Pe data de 5 iunie, o dronă navală încărcată cu explozibil s-a detonat chiar în incinta portului Constanța, provocând alarmă la cel mai înalt nivel. Incidentul a fost clarificat la scurt timp, după ce Forțele Navale ale Ucrainei au confirmat oficial că ambarcațiunea distrusă le aparținea și fusese pierdută în timpul unei misiuni. Deși situația nu s-a soldat cu victime umane, declanșarea deflagrației în cel mai mare port al României a determinat autoritățile de la București să ceară explicații imediate partenerilor ucraineni și să caute soluții tehnice definitive pentru a preveni repetarea unor astfel de erori în viitor.
