Nicușor Dan explică de ce drona s-a plimbat prin port fără a fi detectată: „Este o tehnologie nouă. Radarele obișnuite nu sunt făcute pentru așa ceva”

Șeful statului a subliniat că tehnologia folosită în acest tip de conflict reprezintă o provocare pentru numeroase state, inclusiv pentru România.

Discuțiile cu structurile responsabile de apărare și securitate au durat aproximativ patru ore, iar una dintre principalele teme a fost stabilirea modului în care drona a reușit să ajungă în zonă fără a fi detectată de sistemele convenționale de supraveghere.

Ancheta este în desfășurare

Întrebat despre concluziile preliminare ale investigației, președintele a precizat că autoritățile încă adună informații și că răspunsurile complete vor veni după analizarea tuturor datelor disponibile.

„Ancheta despre ce s-a întâmplat și cum au ajuns aceste drone lângă portul Constanța, asta e principala întrebare, un răspuns vom avea probabil într-un interval de 7-10 zile în urma culegerii altor tipuri de informații.”

Potrivit acestuia, stabilirea exactă a traseului este complicată tocmai din cauza limitărilor echipamentelor clasice de detectare atunci când este vorba despre drone de mici dimensiuni.

România își adaptează sistemele la noile tehnologii de război

Șeful statului a explicat că actualul conflict din regiune a accelerat dezvoltarea unor tehnologii care nu existau la această scară în urmă cu doar câțiva ani. Din acest motiv, inclusiv sistemele de apărare trebuie adaptate rapid la noile realități.

„Este o tehnologie nouă, dezvoltată în contextul acestui război, așa cum suntem într-o situație similiară cu dronele aeriene, ne adaptăm noi toți la tehnologia pe care acest război a generat-o. România este în cursul unui program de înzestrare, suntem în cursul unui proces pe partea navală chiar luna viitoare vor veni niște echipamente în România. Suntem într-un proces de adaptare față de o tehnologie nouă”.

De ce nu pot fi detectate ușor dronele mici

Una dintre explicațiile oferite de președinte a vizat capacitatea limitată a radarelor convenționale de a identifica dronele maritime și aeriene de mici dimensiuni.

”Tehnologia pe care noi o folosim, radare și celelalte, sunt pentru obiecte mai mari pentru care semnalul e mai puternic. Dronele aeriene si navale radarele normale nu le văd, tocmai de aceea nu putem să spunem care este traiectoria pe care a venit.

Sunt multe categorii de echipamente care permit detectarea, dar radarele cu care eram obișnuiți și care detectează perfect nu sunt adaptate pentru drone si atunci îți trebuie și alte echipamente. Tocmai pentru că este mică și nu poti să o vezi cu radarul mare, trebuie sa corelezi cu alte seturi de date (...) informații satelitare, alte zone și echipamente care colectează informații, de aceea durează.”

Potrivit acestuia, identificarea unei astfel de drone presupune combinarea informațiilor provenite din mai multe surse, inclusiv imagini satelitare și sisteme specializate de monitorizare.

De ce armata nu trage asupra dronelor care se îndreaptă spre Ucraina

În cadrul conferinței, Nicușor Dan a fost întrebat și despre motivul pentru care armata nu intervine împotriva dronelor aflate în apropierea graniței sau a spațiului de conflict.

„Conform dreptului internațional, și nu are niciun fel de legatură cu relația noastră bilaterală cu Ucraina și cu acordurile pe care le-am semnat în urma cu două luni sau când a fost, conform dreptului internațional, dacă două țări sunt în război și o a treia țară trage înspre teritoriul de război, ea devine cobeligerantă. Ăsta este unul dintre motive pentru care noi nu tragem spre Ucraina.

Celălalt motiv este că vorbim de drone aeriene pentru că, cu tehnologia pe care o avem azi suntem în situația de a trage după drone cu un anumit tip de rachete care dacă nu sunt bine cadrate pot să facă mai multe victime decât drona când cade”.

Președintele a invocat atât prevederi ale dreptului internațional, cât și riscurile tehnice asociate unor astfel de intervenții.

Întrebări despre protecția Portului Constanța

Discuția a ajuns și la posibilitatea instalării unor plase antidronă la intrarea în Portul Constanța. Întrebat de ce nu există astfel de sisteme, șeful statului a declarat că subiectul nu a fost abordat în prezența reprezentanților instituției competente.

„La dicuție nu au fost prezenți reprezentanții Autorității Vamale, este o întrebare pertinentă și o să o investighez”.

Jurnaliștii au insistat apoi asupra modului în care drona ar fi putut parcurge mai mulți kilometri fără să fie observată de sistemele de monitorizare.

„Este o tehnologie nouă pentru care, pe anumite componente avem, pe anumite componente nu avem în momentul ăsta și vom avea relativ repede instrumentele tehnice de a o vedea”.

Declarațiile au fost făcute în contextul preocupărilor legate de securitatea zonei Dobrogea și a infrastructurii strategice aflate în apropierea litoralului românesc.