Secretarul General NATO, Mark Rutte, a declarat că nu se pune problema ca Statele Unite să părăsească Alianța Atlanticului de Nord, însă, șeful Pentagonului, Pete Hegseth, susține că americanii nu mai garantează furnizarea unor capacități militare esențiale în cazul activării Articolului 5 al NATO.
Relațiile transatlantice traversează un moment de o severitate fără precedent. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a lansat joi, la Bruxelles, un avertisment extrem de dur către aliații europeni din NATO. Aflat la reuniunea miniștrilor Apărării, șeful Pentagonului a anunțat oficial că Washingtonul va declanșa o evaluare radicală, întinsă pe șase luni, a întregii prezențe militare americane pe continentul european.
Mesajul transmis de oficialul american a fost unul tăios și lipsit de echivoc: viitorul scutului de securitate oferit de SUA va depinde strict de modul în care fiecare stat își asumă propria apărare. „Unele țări vor pica acest test, altele îl vor trece cu brio”, a avertizat Hegseth, subliniind că administrația condusă de Donald Trump nu mai este dispusă să accepte ca Europa să depindă orbește de resursele de la Washington.
Trecerea la „NATO 3.0” și retragerea unor garanții strategice ale SUA
Această evaluare amplă face parte din noua strategie a Casei Albe de a forța trecerea către un model numit „NATO 3.0”. Obiectivul central este transformarea alianței într-o structură capabilă să funcționeze cu o prezență americană mult redusă, în care europenii să preia responsabilitatea principală pentru securitatea propriului continent.
Washingtonul și-a notificat deja aliații cu privire la o decizie istorică: SUA nu mai garantează automat furnizarea unor capacități militare esențiale în cazul activării Articolului 5. Printre resursele strategice care ar putea fi reținute de americani se numără portavioanele, avioanele de realimentare în aer și anumite escadrile de luptă. Pentagonul își justifică această retragere parțială prin necesitatea de a-și conserva forțele pentru a gestiona simultan două mari provocări globale: securitatea Europei și rivalitatea tot mai intensă cu China în regiunea Indo-Pacific.
Pentru a rămâne parteneri prioritari ai SUA, statelor europene li s-a impus o nouă linie roșie bugetară: alocarea a cel puțin 3,5% din PIB pentru apărare.
Atac frontal la politicile europene: „În loc de tancuri, s-a pus accent pe schimbări climatice și egalitate de gen”
Discursul lui Pete Hegseth de la Bruxelles a depășit granițele strategiei militare, transformându-se într-o critică ideologică dură la adresa guvernelor europene. Șeful Pentagonului a acuzat direct capitalele de pe continent că, în ultimii ani, au prioritizat agenda socială și ideologică în detrimentul dotării armatelor.
„În loc să investească în tancuri, avioane de luptă și sisteme de apărare aeriană, atenția s-a mutat spre egalitatea de gen, schimbările climatice și austeritatea în domeniul apărării”, a tunat Hegseth.
Comentariile sale acide au amintit imediat de discursul din anul precedent al vicepreședintelui american JD Vance, confirmând o linie politică dură și coordonată la vârful administrației americane.
„Este rușinos!” | Washingtonul, revoltat de blocarea bazelor în conflictul cu Iranul
Cea mai tensionată parte a intervenției secretarului american a vizat refuzul categoric al unor state europene de a pune la dispoziția armatei americane bazele militare și spațiile lor aeriene pentru operațiunile secrete sau directe desfășurate împotriva Iranului.
„Este rușinos!”, a declarat răspicat Hegseth, subliniind că ezitările și deciziile politice ale unor aliați europeni au pus în pericol viața militarilor americani și au afectat grav capacitatea de reacție rapidă a Statelor Unite în momente de criză maximă în Orientul Mijlociu.
Europa pompează miliarde în apărare, dar SUA rămân gigantul de neegalat
Discursul agresiv al Pentagonului vine în contradicție parțială cu eforturile raportate de secretarul general al NATO, Mark Rutte. Acesta a ținut să evidențieze faptul că statele europene și Canada au înțeles gravitatea situației și au majorat cheltuielile militare cu aproximativ 90 de miliarde de dolari – o creștere masivă, de aproape 20%.
Cu toate acestea, prăpastia dintre cele două maluri ale Atlanticului rămâne uriașă. Statele Unite continuă să fie motorul financiar și militar absolut al NATO, cheltuind anul trecut circa 845 de miliarde de dolari pentru apărare, în timp ce restul aliaților au reușit să adune, împreună, doar 559 de miliarde de dolari.
Reacția de urgență: Prima declarație nucleară a NATO din ultimele două decenii
Pe fondul acestor fricțiuni majore din interiorul Alianței și a amenințărilor constante venite dinspre Federația Rusă, Grupul de Planificare Nucleară al NATO a luat o decizie istorică la Bruxelles, emițând prima sa declarație oficială din ultimii 19 ani.
Prin acest document, miniștrii Apărării au reafirmat ferm că forțele nucleare strategice ale NATO reprezintă „garanția supremă” a securității comune. În ciuda disensiunilor politice profunde cu administrația Trump privind cheltuielile și Iranul, aliații au căzut de acord asupra unui punct critic: modernizarea accelerată a capacităților nucleare ale NATO este nenegociabilă în actualul context mondial.
