Războiul dronelor intră într-o nouă etapă, iar Ucraina mizează pe o tactică ce schimbă radical modul în care sunt lansate atacurile pe front. Bărci fără pilot, avioane, roboți tereștri și alte platforme sunt transformate în adevărate „nave-mamă”, capabile să transporte și să lanseze drone mai mici direct în apropierea țintelor.
Noua strategie urmărește să depășească una dintre cele mai mari limite ale dronelor de mici dimensiuni: raza redusă de acțiune. Prin folosirea unor platforme mobile de lansare, armata ucraineană poate lovi mai departe, din direcții greu de anticipat și cu costuri mult mai mici decât în cazul armamentului convențional.
La începutul războiului, Ucraina a atras atenția folosind bărci rapide fără echipaj transformate în drone kamikaze, capabile să lovească navele de război rusești.
Tactica a produs pierderi importante Flotei ruse din Marea Neagră, însă Moscova și-a adaptat rapid apărarea, obligând Kievul să găsească soluții noi.
Astăzi, multe dintre aceste drone navale nu mai sunt folosite doar pentru lovituri directe. Ele transportă drone FPV de atac și drone interceptoare, pe care le lansează în apropierea țintelor.
„Aceste ambarcațiuni trebuiau să facă mai mult decât să funcționeze ca simple platforme kamikaze. Trebuiau să transporte și să lanseze drone FPV, precum și drone interceptoare — parte integrantă a realității de pe front în prezent", a declarat pentru Business Insider un comandant din cadrul Direcției Principale de Informații a Ucrainei (GUR).
Dronele mici ajung mult mai adânc în spatele frontului
Conceptul de „navă-mamă” permite lansarea dronelor din poziții mult mai apropiate de obiectiv.
Astfel, dronele mici, care în mod normal sunt limitate de autonomie, pot ajunge mult mai adânc pe câmpul de luptă, reducând în același timp riscul ca operatorii lor să fie localizați.
Jurnaliștii Business Insider, care au discutat în Ucraina cu militari, oficiali și producători de armament, spun că această tactică nu este privită ca o armă-minune, ci ca o adaptare la un război în care fiecare kilometru în plus poate face diferența.
Rușii au folosit primii conceptul în aer
Potrivit analiștilor de la Institute for the Study of War, Rusia a început să utilizeze încă din august 2025 drone de tip „navă-mamă”, bazate pe aparate Orlan și Molnia.
Acestea transportau drone FPV până aproape de pozițiile ucrainene și puteau lansa inclusiv încărcături grele, precum mine antitanc.
Militarii ucraineni au comparat aceste sisteme cu niște portavioane în miniatură.
Ulterior, Kievul a dezvoltat propriile variante și le adaptează permanent în funcție de evoluția războiului.
Prim-viceministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Vîskub, a declarat că aceste sisteme sunt testate în prezent de unitățile aflate pe linia frontului, însă a precizat că ele reprezintă doar o componentă a unui arsenal aflat într-o continuă transformare.
Roboții tereștri au primit și ei rol de „navă-mamă”
Conceptul nu se limitează la dronele aeriene sau navale.
Mai multe companii ucrainene dezvoltă roboți tereștri fără pilot capabili să transporte și să lanseze drone FPV sau, în viitor, drone interceptoare.
Printre acestea se numără și Ratel Robotics, ale cărei sisteme sunt concepute pentru a extinde raza de acțiune a dronelor și pentru a reduce expunerea militarilor pe câmpul de luptă.
Dronele navale au început să doboare drone rusești
În aprilie, Ucraina a anunțat o premieră: o dronă rusească de tip Shahed a fost distrusă cu ajutorul unei drone interceptoare lansate de pe o dronă navală.
Compania Wild Hornets, producătoarea dronei Sting, a confirmat ulterior implicarea în această operațiune.
Reprezentanții companiei spun că dronele navale reprezintă platforme ideale pentru apărarea orașelor de pe litoralul Mării Negre, inclusiv a Odesei, țintă frecventă a atacurilor rusești.
Atac asupra Gărzii de Coastă ruse
Comandantul unei unități GUR, identificat doar prin indicativul „Ninth”, a descris un episod în care militari ai Gărzii de Coastă ruse au încercat să oprească un grup de drone navale Katran.
Potrivit acestuia, după deschiderea focului de către ruși, dronele FPV lansate de pe „navele-mamă” au atacat pozițiile acestora.
Ninth susține că în urma loviturii au fost uciși mai mulți militari ruși.
El a precizat că principala misiune a unității sale rămâne atacul, iar folosirea dronelor pentru apărarea antiaeriană este doar una dintre capacitățile suplimentare ale sistemului.
„Nu funcționăm ca o formațiune clasică de apărare antiaeriană. Contribuim selectiv, ca un element dintr-o operațiune mai amplă.”
Noua tactică este folosită inclusiv de aeronave cu echipaj.
Wild Hornets a anunțat că a lansat o dronă Sting dintr-un avion Antonov An-28, demonstrând că și aeronavele clasice pot deveni „nave-mamă”.
Compania lucrează acum la adaptarea sistemului pentru lansări aeriene mai eficiente.
Potrivit instructorului Nazar, folosirea unor astfel de platforme permite apropierea interceptorilor de țintă și reduce distanța pe care trebuie să o parcurgă după lansare.
„Ne îndepărtăm de tactica în care interceptorul este lansat de la sol. În schimb, putem folosi un fel de purtător care rămâne mai mult timp în aer și poate zbura chiar mai aproape de țintă, reducând distanța pe care trebuie să o parcurgă interceptorul însuși.”
Dronele navale continuă să lovească în Marea Neagră
Marți, Ucraina a anunțat că una dintre dronele sale navale a atacat o navă de patrulare rusă în portul Ghelendjik, aflat pe litoralul Mării Negre.
Potrivit Marinei ucrainene, o dronă Sargan-3000 a lovit nava Izumrud, operată de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), provocând moartea mai multor membri ai echipajului și rănirea altora.
Autoritățile ucrainene au publicat inclusiv o imagine din satelit în care nava apare grav avariată, părând ruptă în două.
Izumrud participase și la incidentul din Strâmtoarea Kerci din noiembrie 2018, când forțele ruse au atacat nave militare ucrainene.
În ultimii ani, dronele navale ale Kievului au lovit în repetate rânduri nave rusești și Podul Kerci, iar amenințarea constantă a acestor atacuri a determinat Moscova să își retragă o parte importantă a flotei din Sevastopol către porturi considerate mai sigure.
