Cele două decrete includ o decizie de a închide autoritatea din domeniul comunicaţiilor, precum şi noua atribuţie a preşedintelui turc de a-l numi pe liderul forţelor armate.
Peste 81.000 de funcţionari publici au fost suspendaţi din funcţie pentru legături cu mişcarea clericului musulman, printre care se numără judecători, procurori, soldaţi, poliţişti, academicieni, medici, profesori universitari, oameni de afaceri, funcţionari, precum şi jurnalişti.
De asemenea, 17.740 de persoane au fost arestate şi puse sub acuzare pentru rolul jucat în orchestrarea loviturii de stat.
În noaptea de 15-16 iulie, o facţiune din armata turcă a încercat să răstoarne regimul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, iar militarii au susţinut că vor să protejeze statul turc de influenţele islamice pe care înceracă să le introducă liderul de stat. Lovitura de stat a eşuat după câteva ore, atunci când sute de mii de susţinători ai preşedintelui au ieşit în stradă.
Autorităţile turce îl acuză pe Fethullah Gulen de orchestrarea loviturii de stat, care dezminte toate acuzaţiile şi susţine că se va întoarce pe teritoriul turc doar atunci când vinovăţia sa este demostrată de un organ de investigaţie independent.
Statele occidentale au criticat campania guvernamentală de eliminare a aşa-zişilor gulenişti din instituţiile de stat, precum şi din presă, ridicând totodată întrebări cu privire la tratamentul ”inuman” la care ar fi supuşi puciştii capturaţi.
