Cum a fost 2017 pentru statele din Europa. Anul care a marcat ascensiunea formaţiunilor extremiste

Saturday, 30 December 2017, 15:29 Sursă: REALITATEA.NET

Anul 2017 a adus schimbări politice în Europa, fiind organizate alegeri în mai multe state europene, printre care Olanda, Franţa, Germania sau Austria, iar în urma acestora formaţiunile extremiste au reuşit să obţină scoruri record pentru ultimele decenii.

Adaugă părerea ta

Alegerile din Olanda au dat startul scrutinelor naţionale ce s-au desfăşurat în 2017 în câteva ţări importante ale Uniunii Europene. Rezultatul acestora a fost foarte important, mai ales în contextul ascensiunii formaţiunilor extremiste din UE. Pe fondul temerilor privind o victorie a euroscepticilor, prezenţa la urne a fost de 81%, cea mai mare în Olanda în ultimele trei decenii.

Astfel, Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD, centru-dreapta), al premierului Mark Rutte, s-a clasat pe primul loc în scrutinul parlamentar din Olanda, cu 32 de locuri în Parlamentul de 150 de membri, urmat de Mişcarea Creştin-Democrată (CDA, centru), care ar urma să aibă 21 de locuri, şi de formaţiunea populistă Partidul Libertăţii (PVV, extremă-dreapta), a lui Geert Wilders, care a obţinut doar 20 de mandate.

În luna aprilie, în Franţa a avut loc primul tur al alegerilor prezidenţiale. Emmanuel Macron a reuşit să capitalizeze simpatia francezilor, construind de la zero o nouă mişcare politică şi profitând de eşecurile predecesorului său François Hollande şi de scandalurile în care s-au îngropat contracandidaţii Francois Fillon şi Marine Le Pen.

În cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale, Macron, candidatul organizaţiei civice En Marche! (În Mişcare!, social-liberală), a obţinut 23,75% din voturi, fiind urmat de reprezentanta extremei drepte, Marine Le Pen, care a primit 21,53%. François Fillon, candidatul formaţiunii Republicanii (LR, centru-dreapta) s-a clasat pe locul al treilea, cu 19,91% din voturi, fiind urmat de Jean-Luc Mélenchon, candidatul mişcării civice France Insoumise (Franţa Nesupusă, extremă-stânga), cu 19,64%.

Astfel, bătălia pentru Palatul Elysée s-a dat între proeuropeanul Macron şi Marine Le Pen, fostul lider a formaţiunii de extremă-dreaptă Frontul Naţional, care a adoptat o poziţie eurosceptică. De teama ca în funcţia de preşedinte al Franţei să ajungă un extremist, cetăţenii francezi s-au mobilizat masiv la urne, iar 65% dintre aceştia i-au acordat votul lui Macron, care a devenit unul dintre cei mai tineri preşedinţi din istoria Franţei. De asemenea, tânărul preşedinte francez a promis să joace un rol important în reformarea Uniunii Europene.

Profitând de entuziasmul francezilor faţă de noul preşedinte, alianţa electorală LREM-Modem (liberal-socială) a lui Macron a obţinut majoritatea absolută în Adunarea Naţională, câştigând 360 de mandate.Partidul Republican a obţinut 113 locuri în Adunarea Naţională, Partidul Socialist - 29 de locuri, Franţa Nesupusă - 17 locuri, iar Frontul Naţional- 8 locuri, scrie Mediafax. 

În Germania, în luna septembrie au avut loc alegeri parlamentare în urma cărora s-a instalat o veritabilă criză politică din cauza incapacităţii partidelor parlamentare de a forma o coaliţie guvernamentală. În cadrul scrutinului legislativ federal, partidul Angelei Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta), şi filiala bavareză a acesteia, Uniunea Creştin-Socială (CSU), s-au clasat pe primul loc în fiind creditate cu 32,5%. Pe locul doi s-a situat Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), condus de Martin Schulz, fost preşedinte al Parlamentului European, cu 20,0% din voturi.

Formaţiunea de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta) a obţinut, potrivit sondajului, 13,5% din voturi. Ar fi prima dată după al II-lea Război Mondial când o formaţiune de extremă-dreapta este reprezentată în Parlamentul federal din Germania.

În urma rezultatului slab înregistrat la alegerile legislative din septembrie, CDU, partidul cancelarului Angela Merkel, a trebuit să iniţieze negocieri pentru formarea unui guvern de coaliţie cu două formaţiuni mai mici, Partidul Democraţilor Liberi şi Alianţa '90/Partidul Verzilor (B90/G, centru-stânga), însă discuţiile în vederea formării unei coaliţii au eşuat. După o perioadă de incertitudine, SPD a anunţat că este deschis să formeze o nouă mare coaliţie cu CDU, iar în prezent cele două formaţiuni poartă negocieri în acest sens.

În Austria, alegerile parlamentare desfăşurate în luna octombrie l-au făcut pe Sebastian Kurz cel mai tânăr şef de Guvern din lume. Formaţiunea acestuia, Partidul Popular (OVP, centru-dreapta), s-a clasat pe primul loc în alegerile parlamentare, cu 31,5% dintre voturi. Pe locul doi s-au clasat social-democraţii austrieci, care au obţinut un scor de 27%. Partidul Libertăţii (FPO, extremă-dreaptă) a fost cooptat la guvernare de către Kurz, aspect ce a atras nemulţumirea unei părţi a societăţii civile din Austria.

Sebastian Kurz a urcat rapid pe scara politică austriacă, intrând în guvern în 2013 ca ministru de Externe, la doar trei luni după ce fusese ales în Parlament. Kurz s-a poziţionat ca un sceptic fervent al extinderii proiectului european şi nu s-a temut să critice eşecul UE după ce Marea Britanie a votat în favoarea Brexit.

Anul 2017 s-a încheiat cu alegerile regionale din Catalonia, menite să pună capăt crizei politice din Spania. Pe data de 21 decembrie, milioane de catalani s-au prezentat la urne pentru a alege noul legislativ al regiunii. Formaţiunile separatiste şi-au menţinut, la limită, majoritatea în Parlamentul din Catalonia, însă un partid unionist a obţinut cele mai multe mandate, în urma scrutinului regional desfăşurat joi, astfel că există temeri că perioada de incertitudine politică se va prelungi şi în cursul anului viitor.

Alte articole din: EUROPA