Curtea de Conturi a constatat că unele case teritoriale de pensii au plătit sporuri de confidențialitate care nu erau prevăzute de legislația salarizării din fonduri publice. Sindicatul angajaților susține însă că drepturile au fost acordate în baza unor hotărâri judecătorești și nu prin decizii discreționare.
Sporurile acordate angajaților din casele de pensii au intrat în atenția Curții de Conturi. Auditorii au constatat că unele case teritoriale au plătit sume cu titlu de spor de confidențialitate, deși acestea nu erau prevăzute de legislația privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar pentru banii considerați achitați necuvenit au fost dispuse măsuri de recuperare.
Sporuri de până la 1.520 de lei
Potrivit raportului Curții de Conturi privind Casa Națională de Pensii Publice, în iulie 2025 sporul era plătit în baza a patru sentințe judecătorești la casele teritoriale de pensii din Bacău, Giurgiu, Bistrița-Năsăud și Botoșani.
La Casa Județeană de Pensii Giurgiu, 27 de angajați primeau sporuri de confidențialitate cuprinse între 174 și 1.520 de lei. La Bacău era menționat un spor de 1.028 de lei pentru un consilier juridic, iar la Bistrița-Năsăud, un șef de serviciu și un consilier juridic primeau câte 1.520 de lei. La Botoșani, doi consilieri juridici aveau câte un spor de 1.519 lei.
Sindicatul: „Nu a reprezentat o decizie arbitrară sau discreționară”
Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii, care reprezintă funcționarii publici și personalul contractual din sistemul caselor teritoriale de pensii, susține că sporurile avute în vedere au fost acordate unui număr de 33 de angajați, în baza unor hotărâri judecătorești.
„Acest drept salarial a fost acordat în baza unor hotărâri judecătorești, unui număr de 33 de salariați din toate Casele de Pensii, iar plata sa nu a reprezentat o decizie arbitrară sau discreționară a funcționarilor publici ori a personalului contractual din casele de pensii”, a transmis Ionuț Paul Marinescu, președintele FNSSM.
Sindicaliștii susțin că instituțiile publice sunt obligate să pună în executare hotărârile judecătorești și că eventualele probleme privind perioada pentru care trebuia acordat sporul sau modul de aplicare nu pot fi puse automat în sarcina angajaților.
„Dacă există o discuție juridică privind întinderea în timp a unui asemenea drept, compatibilitatea sa cu legislația de salarizare sau modalitatea în care acesta trebuia aplicat după modificarea cadrului normativ, această problemă nu poate fi transformată într-o culpă personală a funcționarului public ori a personalului contractual care a pus în executare o hotărâre judecătorească sau o dispoziție administrativă emisă în aplicarea acesteia”, susțin sindicaliștii.
Cine răspunde pentru sporurile considerate nelegale
FNSSM cere să fie făcută o diferență între constatarea Curții de Conturi privind legalitatea cheltuielilor și răspunderea concretă a angajaților care au pus în aplicare actele și hotărârile respective.
„Este necesară, așadar, delimitarea între analiza Curții de Conturi asupra legalității unei anumite cheltuieli și răspunderea concretă a persoanelor care au pus în executare acte și hotărâri obligatorii”, a transmis Federația.
