La baza marilor eșecuri din infrastructura României au stat, de-a lungul timpului, și deciziile luate la cererea ONG-urilor. Nu de puține ori s-a cerut însă un echilibru între acestea și instituțiile publice atunci când vine vorba de proiecte care vizează dezvoltarea României. Chiar și așa, protejarea liliecilor, a urșilor și a unor specii de pești s-a numărat printre motivele controversate pentru care mai multe proiecte de amploare derulate în județul Hunedoara au fost blocate, suspendate sau întârziate.
Cum au blocat ONG-urile marile proiecte din România?
O colonie de lilieci descoperită într-o peșteră de pe dealul satului Șoimuș a întârziat cu aproape trei ani finalizarea lucrărilor a 22 de kilometri din Autostrada Lugoj – Deva. Lucrările pe acest lot al A1 au început în primăvara anului 2014.
Timp de un an, peștera a fost monitorizată de specialiști, care au concluzionat că aici ajung lilieci din specii comune, care nu necesitau măsuri speciale de protecție. A fost nevoie însă de noi avize de mediu și de construcție, pentru continuarea lucrărilor, obținute abia la începutul anului 2017.
Culmea este că 10 lilieci au fost luați din grotă în septembrie 2017, iar la scurt timp a început nivelarea versantului.
Și peștii din Crișul Alb înotat contra curentului în planul construirii barajului început în urmă cu aproximativ 35 de ani.
Reprezentanții unui ONG au arătat, în instanță, că nu există studii de mediu cu privire la proiect și că lucrările vor duce la deteriorarea râului în care trăiesc șapte specii de pești. Statul român a alocat până în prezent peste 148 de milioane de lei pentru realizarea investiției, a cărei valoare totală a fost estimată la aproape 168 de milioane de lei.
Motivele bizare care au oprit lucrările în România
Și astfel, aparent, nu lipsa fondurilor a fost principala cauză a eșecului construcției infrastructurii rapide în România. Începând cu 2013, sistarea lucrărilor pe alte tronsoane din autostrada Lugoj – Deva au fost puse pe seama „tunelurilor” pentru urși.
Valoarea estimată a contractului pentru lucrări a fost între 2,28 și 2,59 miliarde de lei.
Și gândacul cafeniu a pus probleme constructorilor pe alte tronsoane mari de șosele.
Autostrada A1 Sibiu – Pitești a avansat cu viteza melcului. Pe lângă dificultățile de relief, defrișările masive și relocările de utilități de pe Valea Oltului, proiectul se lovește de blocaje cauzate de contestațiile și acțiunile în instanță demarate de diverse ONG-uri de mediu. În anul 2018, proiectul a fost blocat după ce pe terenul viitoarei autostrăzi au fost descoperite nouă specii de reptile şi 39 de categorii de amfibieni. Reprezentanții CNAIR au încercat mai mulți ani să depășească aceste blocaje, după ce au demonstrat că viitoare șosea de mare viteză nu afectează mediul.
Astfel, nu doar incompetența de la vârful țării, ci și organizațiile de mediu au blocat în instanță și construirea mai multor investiții strategice în România.
