Cea de-a 13-a ediție a Forumului Global al Nicotinei (GFN), desfășurată în această lună, a reunit experți internaționali pentru a analiza efectele neintenționate ale politicilor bazate pe prohibiție în domeniul produselor cu nicotină. Tema ediției din acest an – „Prohibiția și sănătatea publică” – a adus în prim-plan implicațiile economice, sociale și sanitare ale restricționării accesului la alternative fără combustie, considerate produse cu risc redus.
Una dintre concluziile centrale formulate în cadrul Forumului a fost aceea că limitarea sau interzicerea produselor precum țigaretele electronice, produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină poate avea efectul paradoxal de a menține dominantă cea mai nocivă formă de consum al nicotinei – fumatul.
Politici bazate pe reducerea riscurilor, nu doar pe evitarea acestora
Arielle Selya, cercetător în domeniul comportamental și al reducerii riscurilor asociate fumatului, a explicat că politicile publice sunt adesea construite dintr-o perspectivă concentrată exclusiv asupra riscurilor potențiale, în special asupra celor care îi vizează pe tineri, fără a evalua suficient beneficiile comparative și fără a lua în calcul schimbările comportamentale din întreaga populație. „Întrebarea nu ar trebui să fie doar «Ce poate merge prost?», ci și «Este acesta mai bun decât alternativa, adică fumatul?»”, a declarat Selya.
Experții reuniți la GFN 2026 au atras atenția și asupra unui alt efect nedorit al politicilor excesiv de restrictive: dezvoltarea pieței ilicite. Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, comerțul ilegal reprezintă aproximativ 71% din piața globală a produselor de tip țigarete electronice. În opinia participanților, astfel de restricții pot alimenta criminalitatea organizată și pot produce pierderi economice importante, fără să determine o reducere reală a numărului de fumători.
Confuzia dintre dependență și nocivitate
Konstantinos Farsalinos, medic cardiolog, expert în sănătate publică și cercetător afiliat Universității din Patras și Universității din West Attica (Grecia), consideră că una dintre cele mai importante probleme din domeniul sănătății publice este confuzia dintre dependența produsă de nicotină și efectele nocive ale fumatului.
Acesta a explicat că studiile disponibile arată că, deși nicotina creează dependență, bolile asociate fumatului sunt generate în principal de produșii rezultați în urma procesului de ardere, și nu de nicotină.
Potrivit lui Farsalinos, aceste percepții eronate, întâlnite inclusiv în rândul profesioniștilor din sănătate, influențează politicile publice și mesajele transmise fumătorilor, descurajând trecerea la alternative cu risc redus.
„Din păcate, observ îngrijorările utilizatorilor de produse alternative (n.r. cu risc redus), foști fumători, care resimt constant presiunea unor așa-numite povești alarmiste, care de cele mai multe ori sunt interpretate greșit și creează această confuzie legată de faptul dacă au luat sau nu decizia corectă. Din păcate, în cazurile în care această dezinformare are succes, oamenii nu renunță la toate produsele, ci revin la fumat”, a declarat Farsalinos.
Reglementare proporțională și comunicare bazată pe dovezi
În cadrul dezbaterilor dedicate rolului științei în reglementare, reprezentanții industriei au susținut necesitatea unei comunicări bazate pe dovezi și a corectării percepțiilor greșite despre nicotină și produsele fără combustie.
Carrie Wade, Scientific Engagement Senior Manager în cadrul BAT, a afirmat că literatura științifică privind produsele fără fum este în continuă dezvoltare și că acestea, deși creează dependență și nu sunt lipsite de riscuri, livrează nicotină fără compușii toxici rezultați în urma arderii tutunului.
„Un cadru de reglementare proporțional cu profilul de risc al acestor produse, împreună cu o comunicare corectă din partea autorităților de sănătate publică, este esențial pentru a încuraja fumătorii să facă tranziția. Țările care au implementat cadre bazate pe dovezi și care permit accesul la produse care nu ard tutunul au înregistrat scăderi mai rapide ale prevalenței fumatului comparativ cu cele care adoptă abordări restrictive,” a declarat aceasta.
La finalul celor trei zile de dezbateri din cadrul GFN 2026, participanții au ajuns la un consens privind necesitatea unor politici de reglementare echilibrate, fundamentate pe dovezi științifice. Potrivit experților, o strategie eficientă trebuie să țină cont de diferențele dintre nivelurile de risc ale produselor și de comportamentul consumatorilor, astfel încât să sprijine reducerea riscurilor asociate fumatului. În opinia acestora, provocarea pentru factorii de decizie este să protejeze sănătatea publică fără a limita accesul la alternative cu risc redus care pot contribui la scăderea prevalenței fumatului la nivel mondial.
