Un mesaj simplu despre posibilele efecte asupra sănătății mintale ar putea avea mai multă influență asupra adolescenților și tinerilor decât îndemnurile obișnuite de a lua o pauză de la rețelele sociale.
Aceasta este concluzia unui studiu publicat în revista medicală JAMA Health Forum, citată de CNN.
Cercetătorii au vrut să afle dacă avertismentele referitoare la riscurile asociate utilizării rețelelor sociale îi pot determina pe tineri să își schimbe atitudinea față de aceste platforme.
Avertismentele despre sănătate au avut cel mai mare impact
La cercetare au participat adolescenți cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani, dar și tineri adulți cu vârste între 18 și 29 de ani. Participanților le-au fost prezentate mesaje care subliniau că rețelele sociale nu au fost demonstrate ca fiind sigure.
Avertismentele menționau mai multe posibile efecte asociate utilizării acestor platforme, printre care dependența, imaginea corporală negativă, tulburările de somn, depresia și anxietatea. Mesajele făceau referire și la alte posibile consecințe asupra sănătății mintale.
Reacțiile participanților au fost similare în cele două categorii de vârstă. Atât adolescenții, cât și tinerii adulți au considerat avertismentele convingătoare și au spus că acestea i-au ajutat să fie mai bine informați cu privire la posibilele riscuri.
În același timp, mesajele i-au făcut să fie mai puțin dornici să utilizeze rețelele sociale.
Depresia și anxietatea, printre mesajele cu cea mai mare influență
Nu toate avertismentele au avut însă aceeași eficiență. Cele care făceau referire la sănătatea mintală în general, precum și cele despre depresie și anxietate, au avut cel mai puternic efect asupra participanților.
Dr. Thomas Robinson, autorul principal al studiului și profesor la Universitatea Stanford, consideră că rezultatele pot oferi argumente pentru introducerea unor avertismente de sănătate pe platformele de socializare.
În schimb, mesajele prin care tinerii erau încurajați să ia voluntar pauze de la rețelele sociale au avut un impact mai redus.
Studiul nu arată dacă tinerii chiar au stat mai puțin pe rețele
Cercetătorii atrag însă atenția asupra unei limite importante a cercetării. Studiul a urmărit intențiile participanților după ce aceștia au văzut avertismentele, nu comportamentul lor efectiv.
Prin urmare, rezultatele nu demonstrează că adolescenții și tinerii adulți care au fost expuși mesajelor și-au redus ulterior timpul petrecut pe rețelele sociale.
Cu alte cuvinte, faptul că participanții au declarat că sunt mai puțin interesați să utilizeze platformele nu înseamnă automat că și-au schimbat comportamentul în viața de zi cu zi.
Cercetătorii vor avertismente impuse prin reguli
Thomas Robinson susține că avertismentele ar putea deveni unul dintre instrumentele folosite pentru a limita efectele negative asociate rețelelor sociale.
Potrivit cercetătorului, rezultatele ar putea susține introducerea unor astfel de mesaje prin legislație și reglementări. El consideră, de asemenea, că responsabilitatea pentru reducerea potențialelor efecte negative ale platformelor nu ar trebui să fie pusă exclusiv pe umerii părinților și ai copiilor.
Ideea pornește de la faptul că utilizatorii ar putea fi informați direct, în momentul în care folosesc platformele, despre riscurile care au fost asociate cu acestea.
Psihologul avertizează că mesajele își pot pierde efectul
Melissa Greenberg, psiholog care nu a participat la cercetare, atrage însă atenția asupra unei alte probleme. În opinia sa, avertismentele ar putea deveni mai puțin eficiente dacă utilizatorii ajung să le vadă în mod repetat.
Mesajele repetate tind să atragă tot mai puțină atenție pe măsură ce oamenii se obișnuiesc cu ele, astfel că efectul inițial al avertismentelor s-ar putea diminua în timp.
Greenberg consideră că avertismentele nu ar trebui să înlocuiască discuțiile dintre părinți și copii despre experiențele pe care aceștia le au pe rețelele sociale.
Nu contează doar cât timp stau copiii online
Psihologul recomandă ca părinții să discute constant cu cei mici despre conținutul pe care îl văd pe platformele de socializare și despre modul în care acesta îi face să se simtă.
Simpla monitorizare a numărului de ore petrecute în fața ecranelor nu este suficientă, susține Greenberg. La fel de important este și ceea ce consumă efectiv copiii și adolescenții în perioada petrecută pe rețelele sociale.
Astfel, atenția nu ar trebui concentrată exclusiv asupra timpului petrecut online, ci și asupra experienței pe care utilizatorii o au în acest interval.
Studiul este publicat într-un moment în care discuțiile despre reglementarea rețelelor sociale și protejarea minorilor devin tot mai intense.
În august, Meta a anunțat un acord în valoare de 18 miliarde de dolari pentru soluționarea unor acuzații potrivit cărora platformele companiei ar fi fost concepute astfel încât să creeze dependență în rândul copiilor și să le afecteze sănătatea mintală.
Meta nu și-a recunoscut vinovăția în acest caz și a declarat că siguranța adolescenților reprezintă o prioritate.
În acest context, cercetătorii consideră că avertismentele nu trebuie privite ca o soluție unică pentru problemele asociate rețelelor sociale. Ele ar putea fi însă un instrument prin care adolescenții să primească direct informații despre potențialele riscuri ale utilizării acestor platforme.
