Toamna astronomică își face debutul în România pe 23 septembrie 2026, odată cu producerea echinocțiului de toamnă. Este momentul din an care marchează trecerea de la sezonul cald către perioada în care zilele încep să fie tot mai scurte, iar nopțile se prelungesc treptat.
În apropierea echinocțiului, durata zilei și cea a nopții sunt aproape egale. Fenomenul are loc de două ori pe an și marchează schimbarea anotimpurilor astronomice în cele două emisfere ale Pământului.
La ce oră are loc echinocțiul de toamnă în 2026
În România, echinocțiul de toamnă din 2026 se produce miercuri, 23 septembrie, la ora 03:05.
Din punct de vedere astronomic, acesta este momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece din emisfera nordică în cea sudică. Soarele ajunge astfel în punctul autumnal, asociat cu longitudinea ecliptică de 180 de grade.
Echinocțiul de primăvară are loc în luna martie și marchează începutul primăverii astronomice în emisfera nordică. Cel din septembrie marchează debutul toamnei astronomice.
De ce ziua și noaptea nu sunt perfect egale
Termenul „echinocțiu” provine din limba latină și poate fi tradus prin „noapte egală”. Cu toate acestea, în realitate, ziua și noaptea nu au exact aceeași durată în toate regiunile Pământului.
Diferența este influențată inclusiv de dimensiunea aparentă a discului solar și de refracția atmosferică. Din aceste motive, în multe locuri, perioada cu lumină naturală este cu câteva minute mai lungă decât intervalul de întuneric.
În jurul echinocțiului, Soarele răsare aproximativ în direcția est și apune aproximativ în direcția vest. Fenomenul este observabil, cu particularități locale, în numeroase zone ale globului.
Ce se întâmplă cu durata zilei după echinocțiu
După 23 septembrie, în emisfera nordică începe să se accentueze diferența dintre durata zilei și cea a nopții. Soarele își continuă aparent deplasarea către sud, iar zilele devin treptat mai scurte.
În România, această schimbare este tot mai vizibilă pe parcursul lunilor octombrie și noiembrie. Procesul continuă până la solstițiul de iarnă, care în 2026 va avea loc pe 21 decembrie.
Atunci, emisfera nordică va fi orientată astfel încât va primi cea mai puțină lumină solară din timpul anului. În consecință, vom avea cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte.
De ce se schimbă anotimpurile
Alternanța anotimpurilor este determinată în principal de înclinarea axei Pământului și de mișcarea planetei în jurul Soarelui.
Pe măsură ce Pământul își continuă orbita, unghiul sub care razele Soarelui ajung asupra emisferelor se modifică. După echinocțiul de toamnă, emisfera nordică primește treptat mai puțină lumină directă, ceea ce duce la scurtarea zilelor și la apropierea iernii astronomice.
Astfel, 23 septembrie 2026, ora 03:05, reprezintă momentul astronomic care marchează începutul toamnei în România, iar perioada până la solstițiul din decembrie va fi caracterizată de reducerea progresivă a duratei zilei.
