Legea privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate prezintă dispoziții privitoare la activitatea notarială a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României prin introducerea taxelor consulare pentru cetățenii străini, gratuitatea păstrându-se numai pentru cetățenii români.
Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României pot îndeplini anumite acte notariale la cererea atât a persoanelor fizice cât și juridice române, precum și la cererea persoanelor fizice sau juridice străine, în măsura în care legile și reglementările statului de reședință sau acordurile bilaterale nu se opun și dacă aceste acte produc efecte juridice în România.
Nicușor Dan, criticat dur de un fost judecător CCR:” Nu avea ce să caute lângă Drulă”
Este prevăzut și că Ministerul Afacerilor Externe va utiliza în integralitate taxele aferente serviciilor notariale prestate la cererea persoanelor fizice sau juridice străine pentru plata cheltuielilor de repatriere a cetățenilor români, decedați pe teritoriul statelor de reședință, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere și nu există posibilitatea înhumării sau incinerării în statul în care a survenit decesul, precum și pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de funcționarea în bune condiții a activității oficiilor consulare ale României în străinătate, în beneficiul cetățenilor români.
De asemenea, în anexă se introduc taxele ce urmează a fi percepute pentru serviciile prestate către persoanelor fizice sau juridice străine, a căror valoare este exprimată în moneda euro.
Șeful statului afirmă că unul dintre motivele trimiterii către reexaminare este faptul că actul normativ ar institui "un regim juridic distinct pentru cetățenii români și pentru cetățenii străini în ceea ce privește obligativitatea sau nu a plății prealabile a taxelor consulare pentru activități notariale ", care ar genera "incertitudine și impredictibilitate".
Această stare de fapt rezultă din absența unei clarificări a termenului de "străin", nefiind stabilit dacă acesta include exclusiv cetățenii străini din afara Uniunii Europene sau și cetățenii europeni, din Spațiul Economic European (SEE) și din Confederația Elvețiană, arată el.
”Având în vedere dispozițiile europene, este interzisă orice discriminare pe motiv de cetățenie, între cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene în domeniul de aplicare a tratatelor. Aplicarea unor taxe consulare cetățenilor statelor membre poate constitui o diferență de tratament nejustificată”, spune Nicușor Dan.
Mark Rutte spune ce înseamnă război hibrid, Nicușor Dan îl contrazice
Deși legea supusă reexaminării are în vedere acte notariale ce produc efecte exclusiv în România, prin efectul acestora, pot fi folosite și în afara țării sau pot privi anumite principii sau domenii de reglementare ale Uniunii Europene. Astfel, o diferență de tratament între cetățenii români și cei ai altor state membre ar putea aduce atingere, chiar indirectă, principiului nediscriminării, consacrat de dreptul european, explică șeful statului.
Astfel, cere clarificarea sintagmei de \"cetățeni străini\" și a regimului juridic al taxelor consulare și notariale, pentru a exista o distincție între cetățenii Uniunii Europene, din Spațiul Economic European și ai Confederației Elvețiene și cei din state terțe, cu scopul de a elimina posibilitatea contradicției cu normele și principiile europene.
În ceea ce privește folosirea sumelor provenite din taxe pentru repatriere, președintele remarcă faptul că în acest caz s-ar crea un paralelism legislativ cu normele deja aflate în vigoare prin care două acte normative reglementează același domeniu material într-un mod suprapus și contradictoriu.
”La nivelul misiunilor diplomatice se poate genera incertitudine în aplicarea normelor și risc de interpretare divergentă”, adaugă șeful statului.
Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind autorizarea construcțiilor infrastructurii de transport de interes național
Tot miercuri, președintele Nicușor Dan a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2024 pentru completarea unor acte normative referitoare la autorizarea și intabularea construcțiilor aferente infrastructurii de transport de interes național și celei de metrou gestionate de Societatea de Transport cu Metroul București \"Metrorex\" - S.A.
Administrația Prezidențială susține că, prin obiectul său, legea intervine în regimul juridic general al proprietății, domeniu rezervat legii organice, astfel că adoptarea ca lege ordinară ar contraveni art. 73 alin. (3) lit. m) și art. 76 alin. (1) din Constituție. În consecință, se invocă și nerespectarea art. 115 alin. (1), având în vedere că Guvernul nu poate fi abilitat să legifereze prin ordonanță în materie de lege organică.
„Prin procedura de adoptare, precum și prin conținutul său normativ, în forma transmisă la promulgare, Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2024 pentru completarea unor acte normative referitoare la autorizarea și intabularea construcțiilor aferente infrastructurii de transport de interes național și celei de metrou gestionate de Societatea de Transport cu Metroul București „Metrorex” - S. A. încalcă dispozițiile art. 1 alin. (4) și (5), art. 22, art. 34, art. 35, art. 16 alin. (1) și (2), art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. m), art. 76 alin. (1), art. 115 alin. (1), precum și art. 147 alin. (4) din Constituție, pentru motivele ce le vom dezvolta în continuare”, scrie Administrația Prezidențială în comunicatul oficial.
I. Motive de neconstituționalitate extrinsecă:
1. Încălcarea art. 73 alin. (3) lit. m), art. 76 alin. (1) și art. 115 alin. (1) prin raportare la art. 147 alin. (4) din Constituție
2. Încălcarea prevederilor art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1), art. 16 alin. (1) și (2), precum și a prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție
II. Motive de neconstituționalitate intrinsecă:
1. Încălcarea art. 22 alin. (1), art. 34 și art. 35 din Constituție
2. Încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5), precum și a celor ale art. 147 alin. (4) din Constituție
Nicușor Dan, omagiu lui Emeric Ienei: „Un model de echilibru, eleganță și noblețe sufletească”
Legea privind reîncadrarea juriştilor în funcţia de registrator la Registrul Comerţului - trimisă la reexaminare
Preşedintele a mai trimis Parlamentului Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul înregistrării în registrul comerţului. În demersul său, șeful statului a evocat "neclaritatea" soluţiei legislative.
Actul normativ transmis sspre promulgare aproba, cu modificări şi completări, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2024 care are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri care au ca scop asigurarea personalului necesar pentru acoperirea volumului crescut de activitate generat de înlocuirea infrastructurii informatice la nivelul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi al oficiilor registrului comerţului.
Din analiza comparativă a textelor OUG nr. 109/2024 şi ale legii de aprobare reiese faptul că articolul II al celui din urmă act normativ reprezintă în fapt o reluare în proporţie foarte mare a textului ordonanţei. "Astfel, este neclară intenţia legiuitorului cu privire la soluţia legislativă adoptată prin legea de aprobare a ordonanţei", spune Nicușor Dan în cererea sa.
Potrivit articolului 1 din OUG nr. 109/2024 se instituie o derogare prin care personalul de specialitate juridică - consilieri juridici din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi al oficiilor registrului comerţului poate fi reîncadrat, la cerere, în funcţia specifică de registrator de registrul comerţului.
Legea de aprobare, prin articolul aprobă ordonanţa de urgenţă fără modificări, dar, totodată, în mod contradictoriu, prin articolul 2 reia aproape în integralitate şi, mai mult, "chiar intervine asupra aceloraşi texte reglementate de ordonanţă (...) stabilind aplicarea acestora până la data de 1 octombrie 2026", precizează preşedintele.
"În măsura în care intenţia Parlamentului a fost aceea de a \"menţine măsurile reglementate de OUG nr. 109/2024 încă un an\", aşa cum reiese din motivarea amendamentelor propuse în cadrul Raportului comun al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, din 30 septembrie 2025, adoptate de Camera Deputaţilor, autoritatea legiuitoare, în considerarea rigorii normelor de tehnică legislativă, ar fi trebuit să aprobe OUG nr. 109/2024 cu modificările şi completările care se impun", adaugă şeful statului.
Cele 5 minciuni din mandatul lui Nicușor Dan. Cum ignoră promisiunile făcute în campanie?
