România rămâne departe de zona euro și în 2026. Ultimul Raport de convergență publicat marți de Comisia Europeană arată că țara noastră, alături de celelalte state monitorizate, nu îndeplinește criteriile economice și legislative obligatorii pentru trecerea la moneda unică.
O analiză la doi ani: Niciunul dintre cele cinci state candidate nu este pregătit pentru euro
Raportul de convergență pentru anul 2026, publicat de Comisia Europeană în paralel cu cel al Băncii Centrale Europene, arată clar că drumul către moneda unică rămâne blocat pentru statele din afara zonei euro. Evaluarea oficială vizează România, Cehia, Ungaria, Polonia și Suedia—țări care au obligația juridică, prin tratatele europene, de a adopta euro, spre deosebire de Danemarca, singura care beneficiază de o clauză de exceptare. Concluzia generală a executivului european este că niciuna dintre cele cinci economii analizate nu îndeplinește în prezent cumulul de condiții obligatorii pentru a face acest pas istoric.
Criteriile economice stricte și restanțele statelor membre
Evaluarea de la Bruxelles folosește ca filtru criteriile de convergență stabilite prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acestea monitorizează patru piloni economici esențiali: stabilitatea prețurilor, sănătatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung.
Raportul evidențiază discrepanțe majore între candidați. De exemplu, doar Cehia și Suedia reușesc să bifeze simultan criteriile legate de prețuri, finanțe publice și dobânzi. Totuși, testul suprem este picat de toate cele cinci state din cauza unei condiții tehnice eliminatorii: niciuna nu participă în prezent la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II). Normele europene impun o prezență obligatorie de cel puțin doi ani în acest „anticameră” a zonei euro înainte de adoptarea propriu-zisă a monedei unice, aspect care amână automat calendarul aderării pentru următorii ani.
Dincolo de cifre: Probleme legislative și vulnerabilități structurale
Pe lângă indicatorii pur economici, Comisia Europeană atrage atenția asupra barierelor de ordin juridic și instituțional. În toate cele cinci țări analizate, legislația monetară națională nu este încă pe deplin compatibilă cu normele Uniunii Economice și Monetare.
Deși raportul recunoaște o notă pozitivă, subliniind că toate cele cinci economii sunt deja profund integrate în piața unică europeană, documentul avertizează asupra unor slăbiciuni de fond. Unele dintre statele monitorizate continuă să se confrunte cu vulnerabilități macroeconomice evidente, deficiențe în mediul de afaceri și disfuncționalități în cadrul instituțional. Oficialii europeni insistă că rezolvarea acestor probleme structurale este vitală pentru ca procesul de convergență economică să devină cu adevărat sustenabil pe termen lung.
Românii și ungurii, cei mai entuziaști susținători ai monedei unice
În paralel cu analiza tehnică, Comisia a dat publicității și un sondaj Eurobarometru care măsoară percepția publică asupra acestui nou proiect de țară. La nivel general, 57% dintre cetățenii din statele monitorizate consideră că moneda euro a adus beneficii clare țărilor care o folosesc deja, iar 51% cred că trecerea la euro ar avea efecte pozitive asupra propriei lor economii naționale.
Interesul cel mai ridicat pentru adoptarea monedei europene se înregistrează în Ungaria, unde sprijinul populației atinge un procent record de 80%. România ocupă locul al doilea în acest clasament, cu 65% dintre cetățeni în favoarea renunțării la leu. La polul opus, entuziasmul scade considerabil în restul regiunii. În Suedia, susținerea abia trece de jumătate (51%), în timp ce în Polonia și Cehia curentul favorabil este minoritar, înregistrând 43%, respectiv doar 42% din opțiunile celor intervievați.
Care sunt pașii următori pentru procesul de convergență
Raportul de convergență funcționează ca o radiografie periodică, fiind publicat o dată la doi ani sau la solicitarea expresă a unui stat membru care consideră că a făcut progresele necesare. Acest document reprezintă fundamentul legal și tehnic pe baza căruia Consiliul UE poate formula o propunere oficială de aderare la zona euro.
În contextul dezbaterilor actuale din spațiul public, specialiștii și analiștii economici arată că, pentru regiunea Europei Centrale și de Est, trecerea la euro rămâne un obiectiv strategic major, dar implementarea lui depinde exclusiv de ritmul reformelor interne și de atingerea unei maturități economice reale.
