„În nicio ţară de pe planetă un inculpat pentru crime împotriva umanităţii nu poate să aibă parte de funeralii naţionale!”, transmit cei de la „Corupţia Ucide”, care își exprimă public dezacordul față de omagierea oficială acordată celui care a condus România imediat după Revoluția din 1989.
Mesajul transmis de organizatori este unul dur și simbolic: „Ion Iliescu, istoria nu te va uita, dar nici nu te va ierta. Rănile lăsate după 1989 sângerează încă în sufletul acestui popor. Nu moartea e judecata supremă, ci conştiinţa unei vieţi trăite pe spatele suferinţei altora”.
În timp ce protestatarii se pregătesc să își facă auzită vocea, întreaga țară marchează oficial ziua de doliu naţional stabilită pentru joi, 7 august. Decizia a fost luată ca urmare a decesului fostului șef de stat, Ion Iliescu, iar autoritățile au anunțat că vor fi respectate toate prevederile legale aferente unei astfel de zile, atât pe teritoriul național, cât și în cadrul misiunilor diplomatice ale României din străinătate.
În baza reglementărilor în vigoare, toate instituțiile și autoritățile publice sunt obligate să arboreze drapelul României în bernă. Aceeași obligație este extinsă și la nivelul partidelor politice, organizațiilor sindicale și patronale, unităților de învățământ, instituțiilor culturale, precum și la misiunile diplomatice ale României din afara granițelor.
Tot joi, în semn de respect față de fostul președinte, premierul Ilie Bolojan, însoțit de mai mulți membri ai Guvernului, s-a deplasat la Palatul Cotroceni pentru a aduce un ultim omagiu celui care a condus România în perioada post-comunistă.
Conform acelorași norme, drapelul în bernă trebuie arborat și în punctele de trecere a frontierei, în aeroporturi, porturi, gări și autogări, precum și pe toate navele și ambarcațiunile care navighează sub pavilion românesc. Persoanele fizice care aleg să arboreze drapelul național la domiciliu sau la reședință au, de asemenea, obligația legală de a respecta această formă de comemorare.
Pe lângă aceste măsuri vizibile, radiodifuzorii și instituțiile de cultură din întreaga țară sunt instruite să își adapteze programul în funcție de semnificația zilei. Astfel, grilele de emisie ale televiziunilor și posturilor de radio vor fi modificate, iar evenimentele culturale organizate în această zi vor reflecta caracterul de reculegere impus de contextul oficial.
În timp ce autoritățile desfășoară ceremonia cu rigoare instituțională, protestul anunțat adaugă o notă tensionată zilei de doliu. Mesajele transmise de inițiatorii manifestației evidențiază o parte din societatea civilă care nu acceptă ca simbolurile naționale să fie asociate cu o figură politică aflată în continuare sub acuzare pentru fapte grave.
