Ultima ședință a Guvernului Bolojan înainte de decizia PSD s-a încheiat. Vicepremierul Oana Gheorghiu prezintă bilanțul reformei companiilor de stat-DOCUMENT

UPDATE- Ședința de Guvern s-a încheiat. Vicepremierul Oana Gheorghiu va susține o conferință de presă care poate fi urmărita aici:

LIVE TEXT:

Vicepremierul Oana Gheorghiu prezintă bilanțul reformei companiilor de stat

Este timpul să prezentăm public astăzi un bilanț privind reforma companiilor de stat.

Avem în România peste 1.500 de companii de stat, multe înregistrând pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei.

A venit momentul să punem capăt acestei situații, în beneficiul cetățenilor, nu al „băieților deștepți”.

Statul trebuie să știe clar ce companii deține, ce face fiecare și cât ne costă inacțiunea. Menținerea în starea actuală nu servește nici statului, nici economiei, nici contribuabilului.

Aspecte de bucătărie internă: acest efort rezultă din necesitatea îmbunătățirii reformei.

Comitetul interministerial a fost cadrul în care acest proces a putut fi coordonat în mod serios, la nivel interministerial.

Rolul lui a fost să aducă la aceeași masă ministerele, astfel încât să nu rămână doar o colecție de date, ci să se transforme în decizii coerente.

Când am început acest proces, tabloul arăta foarte clar de ce am inițiat această reformă și de ce ea nu mai poate fi amânată.

Pierderi nete agregate de 9 miliarde de lei în ultimul an raportat.

Vorbim de „găuri negre” pentru economia României.

Cei mai mari contributori la pierderi sunt CFR Marfă și Romaero.

Problema nu este una pur contabilă, ci faptul că aceste companii nu pot fi tratate unitar.

Ioana Dogioiu: Coiful de la Coțofenești va reveni în țară săptămâna viitoare, toate detaliile vor fi furnizate de Ministerul Culturii

A fost adoptată OUG pentru ca statul să își recupereze creanțele de la ANAF ale unor companii cu capital majoritar de stat considerate strategice.

114.000 de bilete de tratament balnear vor fi asigurate de stat, în 2026, prin Casa de Pensii.

Fiecare companie a trecut printr-un proces de autoevaluare.

Analiza a fost făcută din perspectiva rolului companiei pentru stat.

Rezultatul este că avem o clasificare strategică a companiilor, pentru fiecare există o recomandare clară de acțiune.

6 categorii:

Lichidare: CFR Marfă, Petrotrans.

Petrotrans este în faliment din 2007 și împlinește 19 ani de când procedura este tergiversată.

În tot acest timp, s-au cheltuit bani.

Pentru că nu a putut fi lichidată încă din 2015, se plătesc anual mii de euro chirie pentru niște conducte care trec pe sub terenurile unor proprietari.

Fiecare zi care trece înseamnă costuri pentru stat.

Lichidarea a fost prelungită timp de 7 ani din cauza unei contestații formulate chiar de statul român.

Continuăm cu următorul val de companii, pe care îl vom anunța în următoarele 30 de zile.

Pentru acest nou val am propus criterii de selecție a companiilor, care au în vedere importanța strategică a acestora.

În ceea ce privește companiile care ar putea fi listate la bursă, este o listă exploratorie, care urmează să fie discutată în Guvern.

Consider că acesta este un instrument eficient pentru buna guvernanță și pentru creșterea transparenței.

Oana Gheorghiu, despre Tarom: Actualul model de business nu este sustenabil

La Tarom, situaţia este în acest moment în analiza Ministerului Transporturilor. Asupra acestei companii nu a existat alinierie. Este singura companie din portofoliul Ministerului Transporturilor pentru care aşteptăm feedback-uri sau aşteptăm răspunsuri ministerului. Ce pot să vă spun este că Ministerul Transporturilor controlează dosarul Tarom. 
Ştim că Tarom se află într-un proces de restructurare aprobat de Comisia Europeană.

Acest proces nu este în grafic, din motive, unele obiective, unele mai puţin obiective. Însă compania Tarom are un dialog cu Comisia Europeană. Dacă se aprobă prelungirea planului, mai ales având în vedere noul context geopolitic şi criza de petrol, atunci urmează ca acest plan să fie prelungit şi, probabil, să aşteptăm să vină avioanele şi compania să-şi regândească întregul flux.

Ceea ce am propus noi în comitet este scenariul în care Comisia nu aprobă prelungirea planului şi atunci trebuie să avem în vedere clar nişte soluţii. Actualul model de business nu este sustenabil.

Răspunsul vicepremierului pentru Realitatea PLUS privind cazul CFR Marfă

Alexandra Alexandrescu, jurnalist Realitatea PLUS: Dacă puteți să ne precizați în cazul companiilor care sunt propuse pentru lichidare, cine va prelua, spre exemplu, activitatea lor, obiectul lor de activitate? Mă refer aici, spre exemplu, la CFR Marfă.

Oana Gheorghiu: CFR Marfă este o companie care își va declara falimentul până la 31 mai. Acesta este calendarul. Există deja Carpatica Feroviar, companie care a început deja să lucreze și care preia activitatea de la CFR Marfă.

Alexandra Alexandrescu, jurnalist Realitatea PLUS: Ne puteți preciza dacă în cazul companiilor care sunt propuse spre lichidare vor exista, evident, și disponibilizări? Ce se va întâmpla cu angajații în acel companii?

Oana Gheorghiu: Compania cu cei mai mulți angajați este CFR Marfă. O parte dintre ei deja au fost angajați la Carpatica, o parte dintre ei au primit salarii compensatorii și au plecat voluntar. O altă parte se vor angaja, probabil, în continuare Carpatica, știu că face angajări în perioada următoare și mărește numărul de angajați.
Ministerul Transporturilor este într-un dialog constructiv cu sindicatul. Nu sunt tensiuni acolo dat fiind faptul că va prelua Carpatica activitatea, cu siguranță va avea nevoie de din ce în ce mai mulți angajați și cei mai potriviți sunt cei care au fost la CFR Marfă.

Ce companii vor intra în jalonul PNRR

Jurnalist: Avem o asumare de raportare lunară pentru companiile care vor intra în jalonul PNRR și o asumare trimestrială pentru celelalte companii. Care vor fi cele trei companii din jalonul PNRR?

Oana Gheorghiu: Propunerea noastră va merge către Comisia Europeană cu trei companii, două de la transporturi și una din energie. Vom propune, vom prezenta Comisiei Europene întregul proiect de 22 de companii. Dintre acestea, cele care vor face fuziune e vorba de tipografica CFR și de telecomunicații CFR.

Propunerea noastră pentru energie este Electrocentrale grup.

Jurnalist: Și legat de aceste pierderi, dumneavoastră spuneați că cele 22 de companii au pierderi datorii bugetare de peste 4 miliarde. Este cumva o eroare? Nu cumva patru din cele opt au datorii de 4 miliarde?

Oana Gheorghiu: Per total, cele 22 de companii au peste 4 miliarde. Unele au mai mult, unele au mai puțin.

Oana Gheorghiu, despre închiderea celor 8 companii

Jurnalist: Înseamnă că cele opt companii care vor fi lichidate vor fi închise?

Oana Gheorghiu: Da, cele opt companii vor fi închise, lichidate. Unele dintre ele sunt în insolvență, unele nu mai au activitate, dar înregistrează pierderi în continuare, costuri. Orice companie care nu este închisă, care există pe hârtie, consumă bani în realitate și lucrul ăsta statul român nu l-a făcut până acum. Nu s-a uitat în portofoliu ce are, de ce are și ce face cu ele.

Am avut discuția asta cu ministerele și chiar a fost și pentru ministere un exercițiu extrem de relevant să-și dea seama că trebuie să se uite în portofoliu și să observe că aceste companii, chiar dacă nu mai au activitate, chiar dacă nu mai au angajați, înregistrează pierderi, pierderi care sunt plătite de fiecare cetățean român. Nu putem să construim și nu putem să facem mai departe până nu facem curățenie. Putem să mergem mai departe. Este primul pas să facem curățenie, după care trecem la faza a doua.

În paralel, de fapt, cu această curățenie, ne uităm și la guvernanță, așa cum știți, lucrăm și pe partea de consilii de administrație, ne uităm ce se întâmplă cu bordurilele, ne uităm ce se întâmplă cu indicatorii de performanță. Este un proces mai complex, nu e doar partea asta de lichidare, de fuziune sau de consolidare.

Jurnalist: Aș vrea o întrebare legată de modul în care lucrurile se vor întâmpla cu compania Aeroporturi București și cu portul Constanța. Ce se va întâmpla cu aceste companii? 
Oana Gheorghiu: Aceste companii n-au făcut parte din acest proiect pilot și urmează să fie probabil analizat în valul următor de companii, așadar nu am în acest moment informații concrete pe care să vi le spun despre aceste companii.

Jurnalist: Luați în calcul, există scenariul vânzării a 20% din aceste companii?

Oana Gheorghiu: Unele dintre ele au fost puse pe listă, pe lista de companii care pot fi listate. Așa cum vă spuneam, nu există o asumare în acest moment pentru că este doar o propunere care urmează să fie discutată la nivel de guvern și la nivel politic.

Răspunsul Oanei Gheorghiu pentru Realitatea PLUS privid listarea companiilor la bursă

Alexandra Alexandrescu: O scurtă precizare, dacă îmi permiteți, în privința acestor companii propuse pentru listarea la bursă, pe acea listă exploratorie, aveți cumva și o sugestie, o propunere de procent pentru listarea la bursă?

Oana Gheorghiu: Întotdeauna listarea la bursă presupune pachete minoritare. Statul va rămâne majoritar în toate companiile de stat. Aceasta este asumarea și prin programul de guvernare. Deci orice listare se va face sub nivelul de 51%, astfel încât statul să rămână cu 51%. Dacă sunt companii care au deja listări făcute, procentul de listare va fi mai mic, astfel încât statul să-și păstreze controlul asupra companiilor.Special pentru proiectele de listare

Alexandra Alexandrescu: Ne puteți da o estimare, între 0 și 51% e mult.

Oana Gheorghiu: Poate să fie între 5 și 10%, dar așa cum vă spuneam, este doar o propunere. Vorbim despre ceva ce urmează să fie analizat. Este o listă exploratorie și trebuie să lăsăm membrii guvernului apoi asumarea politică să se uite și de asemenea să se facă o analiză profesionistă de cei care cunosc piața de capital și care fac astfel de analize.

UPDATE - La finalul ședinței de guvern vicepremierul Oana Gheorghiu va susține o conferință de presă

UPDATE - Ședința de Guvern a început, iar pe ordinea de zi de află mai multe proiecte de acte normative

De asemenea, pe agendă se află și ale OUG precum:

1.    PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru completarea art. XXII din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare
2.    PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru aprobarea unor măsuri în vederea asigurării îndeplinirii misiunilor specifice ce revin Serviciului de Protecție și Pază
3.    PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbție cu Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participațiilor Statului
4.    PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea Ordonanței de urgență nr. 49/2024 privind reglementarea cadrului general de preluare de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a unor creanțe bugetare restante aflate in administrarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală asupra unor societăți cu capital majoritar sau integral de stat
5.    PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea unor acte normative și luarea unor măsuri în domeniul educației
6.    PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind accesul străinilor pe piața muncii din România, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

Lista integrală cu proiectele de acte normative incluse pe agenda ședinței Guvernului României din 16 aprilie 2026, AICI. 

ȘTIRE INIȚIALĂ:

Opoziția se pregătește să depună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan și există posibilitatea ca aceasta să fie susținută inclusiv de Partidul Social Democrat (PSD).

Surse politice din interiorul PSD spun că ar fi fost luată în calcul, ca scenariu de ultimă instanță, susținerea unei astfel de moțiuni dacă premierul Ilie Bolojan ar refuza să își dea demisia din funcție. În acest context, votul social-democraților ar putea deveni decisiv pentru soarta Guvernului Bolojan.

Partidele din opoziție, inclusiv Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), au început deja strângerea de semnături necesare pentru inițierea moțiunii de cenzură, care ar urma să fie depusă în Parlament, la începutul lunii mai.

Dacă o astfel de moțiune ar fi depusă și ar trece de votul Parlamentului, Guvernul ar urma să fie demis, iar procesul politic ar intra într-o nouă etapă de negocieri pentru formarea unui Executiv.

Deocamdată, informațiile nu au fost confirmate oficial de toate părțile implicate, iar scenariul rămâne unul condiționat de evoluțiile politice și de poziționarea finală a partidelor în Parlament.