Majoritatea țărilor UE vor oferi sprijin, fie prin primirea solicitanților de azil din state afectate de un aflux ridicat, fie prin asistență financiară și logistică pentru gestionarea situației.
Grecia, Cipru, Spania și Italia au fost identificate oficial ca state cu presiune migratorie acută, în urma creșterii semnificative a sosirilor de migranți în ultimul an. Aceste țări vor putea beneficia de ajutor de la jumătatea anului 2026.
Rezerva de solidaritate a UE
Rezerva de solidaritate reprezintă un element central al noului cadru european pentru migrație și azil. Scopul acesteia este de a asigura o distribuție echitabilă a responsabilităților între statele membre atunci când apar presiuni legate de fluxurile migratorii.
Țări cu presiuni migratorii susținute
Comisia Europeană a recunoscut că Bulgaria, Cehia, Estonia, Croația, Austria și Polonia se confruntă cu „situații de migrație semnificative” în ultimii cinci ani. Această desemnare le permite să solicite reducerea totală sau parțială a contribuțiilor lor financiare sau de transfer la mecanismul de solidaritate în primele șase luni de la intrarea în vigoare a schemei.
De asemenea, Belgia, Bulgaria, Germania, Estonia, Irlanda, Franța, Croația, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Polonia și Finlanda sunt considerate expuse riscului de presiune migratorie pentru anul următor. Deși nu pot renunța încă la contribuții în 2026, acestea vor beneficia de acces prioritar la instrumentele de sprijin pentru migrație, care includ finanțare de urgență, ajutor operațional și coordonarea politicilor.
Criterii pentru clasificarea „expus la risc”
Țările incluse în categoria „expuse riscului” au fost evaluate după numărul constant ridicat de sosiri, suprasolicitarea sistemelor de primire și riscul de manipulare a migrației de către state terțe, cum ar fi Rusia. Aceasta nu implică scutiri imediate, dar le oferă acces prioritar la resursele UE pentru gestionarea crizelor.
Solidaritate și responsabilitate
Comisarul pentru afaceri interne, Magnus Brunner, a explicat că punerea în aplicare a cadrului UE privind migrația presupune un echilibru între solidaritate și responsabilitate: „Totul trebuie să meargă mână în mână – este o evoluție paralelă”. Pactul prevede că statele aflate sub presiune disproporționată sunt tratate diferit.
Un oficial al Comisiei a subliniat: „Cei care sunt expuși riscului de presiune migratorie ar trebui în continuare să ofere solidaritate, iar cei care sunt supuși unei presiuni migratorii semnificative pot cere să fie scutiți de acordarea solidarității”. Executivul UE evaluează situația, iar Consiliul UE decide ce state se încadrează în fiecare categorie.
Regulile pentru relocarea migranților
Un punct controversat al schemei implică primirea solicitanților de azil în state care altfel nu ar fi afectate. Bruxelles a decis că doar solidaritatea este obligatorie, nu și transferul efectiv al migranților. Țările pot astfel alege să primească migranți, să plătească o sumă pentru cei refuzați sau să ofere alt tip de asistență.
Această regulă a fost gândită pentru state precum Polonia, Ungaria și Cehia, care s-au opus transferurilor obligatorii de solicitanți de azil la adoptarea cadrului în iunie 2023. Comisia nu a oferit detalii despre numărul exact de relocări sau sumele aferente, iar aceste informații vor fi publicate abia după ce statele UE vor stabili fondul final de solidaritate.
