Primăria Capitalei a semnat certificatele de urbanism pentru trenul metropolitan pentru 4 puncte de oprire pe ruta București Nord – Scroviștea: Pajura, Basarab, Carpați și Depoul Triaj.
„Un pas pentru introducerea trenului metropolitan a fost făcut miercuri de Primăria Capitalei. ”Astăzi am semnat certificatele de urbanism pentru 4 puncte de oprire pe ruta București Nord – Scroviștea: Pajura, Basarab, Carpați și Depoul Triaj. Pentru mine, acest proiect nu este doar o hârtie semnată, ci o schimbare pe care o simțim fiecare dintre noi. Știu ce înseamnă să pierzi ore în trafic, să stai blocat pe șosele sau să cauți soluții pentru a ajunge mai repede acasă la familie”, a scris pe Facebook primarul general interimar Stelian Bujduveanu.
Însă până să circule efectiv trenul metropolitan București mai e cale lungă. Proiectul a constituit temă de campanie electorală pentru Nicușor Dan, la alegerile pentru Primăria Capitalei din 2020.
Proiectul lui Nicușor Dan de la campania din 2020 de la primărie
”Înseamnă un metrou, practic, care circulă la suprafaţă, cu toate avantajele pe care le are metroul, cu avantajul că avem deja infrastructura CFR existentă. Înseamnă că dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti, poţi să îţi laşi maşina la un parc&ride, te urci în trenul metropolitan şi cobori la Gara de Nord, sau în Pipera, sau la Gara Obor, sau la AFI Cotroceni. Asta înseamnă, evident, o scurtare a timpilor pentru fiecare dintre noi şi înseamnă implicit o reducere a poluarii aerului. Pe scurt, ăsta este trenul metropolitan, un proiect extrem de ambiţios, dar care, cum am spus, încearcă să rezolve problema de structură şi nu chestiuni punctuale”, declara în urmă cu patru ani, după ce fusese ales, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan.
Ar fi trebuit să fie 8 tronsoane de cale ferată (trasee pentru trenul metropolitan): Gara Obor – Chiajna – Gara de Vest, Gara de Nord/ Basarab – Gara de Vest – Progresul, Gara de Vest – Stația Vasile Milea, Gara de Nord – Chitila – Scroviștea, Gara Obor – Brănești – Islaz, Gara de Nord – Chiajna – Grădinari, Gara de Nord – Mogoșoaia – Grădiștea și Gara de Nord – Săbăreni.
La acel moment, actualul președinte al României susținea că proiectul poate fi implementat într-un singur mandat de primar, adică în termen de patru ani. Între timp însă s-a lămurit că acest lucru nu este posibil, din cauza birocrației și a procedurilor care trebuie parcurse. Iar mare parte din proiect s-a plimbat între Primăria Capitalei și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI).
