TRADIȚII BIZARE DE IGNAT: preoţii romani ghiceau viitorul în măruntaiele porcului

În vremea romană, existau preoţi care ghiceau viitorul în măruntaiele porcului. Tradiţiile de la Ignat până la Crăciun sunt nenumărate. O parte dintre ele, printre care şi faptul că Moş Crăciun era de fapt un bătrân ursuz până a cunoscut miracolul Naşterii Domnului, dar şi faptul că bradul de Crăciun a apărut prima dată în partea românească, pe ţinutul Trasilvaniei, ne-au fost dezvăluite de Carmina Maior, o adevărată „encicopedie vie" a tradiţiilor româneşti, fost muzeograf al CNM Astra.

Porcul este respectat ca fiinţă, de Ignat

Sărbătoarea Sfântului Ignaţie, un sfânt martir, care a murit în amfiteatru, sfâşiat de fiare, obişnuita distracţie romană se pliază, cel mai probabil, peste o credinţă veche legată de animalul care este sacrificat acum, porcul. „Se zice că porcul îşi visează cuţitul de Ignat, că nu mai mănâncă după această dată şi că dacă l-ai ţine mai mult decât ziua de Ignatului, nu ar mai fi în plină formă. La romani exista o categorie de preoţi care ghiceau în măruntaiele animalelor sacrificate. La noi se păstrează credinţa că dacă splina porcului are o anumită formă, este îngroşată într-o anumită formă, într-un capăt, va fi iarna mai grea. Probabil că modul în care se hrăneşte un animal determină nişte modificări pe organele interne. Porcul este sacrificat de Ziua Ignatului, care vrând - nevrând devine o zi cu dezlegare la porc. Se face aşa zisa tocană a porcului. Porcul este respectat ca o fiinţă căruia i se face pomană", spune Carmina Maior, potrivit libertatea.ro.