Tăbliţa cu blesteme de la Alba Iulia.Ce cuvinte "grele" sunt scrise pe obiectul vechi de 2000 de ani

Foarte cunoscute în lumea romană, dar extrem de rar descoperite în Provincia Dacia, tăbliţele de blestem sunt piese arheologice care ilustrează o parte a credinţelor magico-religioase din acea epocă. A doua descoperire de acest gen din ţara noastră, după cea de la Orşova, din oraşul antic Dierna, care era însă pe o foaie de aur, tăbliţa de plumb a fost găsită, în 2007, sub un schelet dintr-un mormânt de epocă romană din necropola de pe Dealul Furcilor, din Alba Iulia.

În vara lui 2008, atunci când au anunţat descoperirea, ce doi arheologi care au găsit artefactul, George Bounegru şi Ilie Lascu, nu au divulgat şi textul plăcuţei, el apărând iniţial într-o revistă de specialitate din Germania. Practic, pe aceasta sunt inscripţionate numele mai multor persoane, la genitiv, toate femei, printre care Iulia, Flavia, Aurelia, asupra cărora era aruncat blestemul. Mistici, atunci când voiau să blesteme pe cineva, romanii scriau "cuvinte grele" pe nişte tăbliţe pe care le strecurau într-un mormânt, convinşi că mortul va duce mesajul pe lumea cealaltă.

Mesajul artefactului a fost descifrat după cinci ani de la descoperire de către reputatul speciaslist Gh. Nemeth de la Budapesta şi publicat împrenă cu arheologul George Boungru într-una dintre cele mai bune reviste stiinţifice de profil din Germania.

„Structura piesei noastre conţine 22 de linii, lipsindu-i atât începutul, cât şi partea sa finală. Probabil că începutul piesei conţinea formula: defigo sau depono, care înseamnă a prinde, a înfige“, spune arheologul George Bounegru. Autorul blestemului nu este cunoscut, nici motivul. Aşa că este deschisă calea speculaţiilor între istoricii care studiază perioada romană. „Nu cunoaştem motivul blestemului, asta dacă el a fost cumva menţionat pe tăbliţă! „Termenul „nomen“ este echivalent în unele înscrieri similare cu părţi ale corpului (cap, inimă, limbă), iar în alte cazuri, probabil şi la tăbliţa de plumb de la Apulum, este identificat cu numele persoanei blestemate“, este de părere George Bounegru, cel care a descoperit piesa în echipă cu arheologul Ilie Lascu, ambii de la Muzeul Naţional al Unirii, scrie adevarul.ro.