Actual· 2 min citire

Tăblița cu blesteme de la Alba Iulia.Ce cuvinte "grele" sunt scrise pe obiectul vechi de 2000 de ani

Tăblița cu blesteme de la Alba Iulia.Ce cuvinte "grele" sunt scrise pe obiectul vechi de 2000 de ani

Tăblița cu blesteme de la Alba Iulia.Ce cuvinte "grele" sunt scrise pe obiectul vechi de 2000 de ani

Realitatea.NET
Scris de Realitatea.NET Publicat: 25 sept. 2017, 16:18

O tăbliță de blestem (tabellae defixiones) din plumb, descoperită într-o necropolă romană din Alba Iulia, în anticul Apulum, este în prezent una dintre cele mai valoroase piese aflate în patrimoniul Muzeului Național al Unirii.

Foarte cunoscute în lumea romană, dar extrem de rar descoperite în Provincia Dacia, tăblițele de blestem sunt piese arheologice care ilustrează o parte a credințelor magico-religioase din acea epocă. A doua descoperire de acest gen din țara noastră, după cea de la Orșova, din orașul antic Dierna, care era însă pe o foaie de aur, tăblița de plumb a fost găsită, în 2007, sub un schelet dintr-un mormânt de epocă romană din necropola de pe Dealul Furcilor, din Alba Iulia.

În vara lui 2008, atunci când au anunțat descoperirea, ce doi arheologi care au găsit artefactul, George Bounegru și Ilie Lascu, nu au divulgat și textul plăcuței, el apărând inițial într-o revistă de specialitate din Germania. Practic, pe aceasta sunt inscripționate numele mai multor persoane, la genitiv, toate femei, printre care Iulia, Flavia, Aurelia, asupra cărora era aruncat blestemul. Mistici, atunci când voiau să blesteme pe cineva, romanii scriau "cuvinte grele" pe niște tăblițe pe care le strecurau într-un mormânt, convinși că mortul va duce mesajul pe lumea cealaltă.

Mesajul artefactului a fost descifrat după cinci ani de la descoperire de către reputatul speciaslist Gh. Nemeth de la Budapesta și publicat împrenă cu arheologul George Boungru într-una dintre cele mai bune reviste stiințifice de profil din Germania.

„Structura piesei noastre conține 22 de linii, lipsindu-i atât începutul, cât și partea sa finală. Probabil că începutul piesei conținea formula: defigo sau depono, care înseamnă a prinde, a înfige“, spune arheologul George Bounegru. Autorul blestemului nu este cunoscut, nici motivul. Așa că este deschisă calea speculațiilor între istoricii care studiază perioada romană. „Nu cunoaștem motivul blestemului, asta dacă el a fost cumva menționat pe tăbliță! „Termenul „nomen“ este echivalent în unele înscrieri similare cu părți ale corpului (cap, inimă, limbă), iar în alte cazuri, probabil și la tăblița de plumb de la Apulum, este identificat cu numele persoanei blestemate“, este de părere George Bounegru, cel care a descoperit piesa în echipă cu arheologul Ilie Lascu, ambii de la Muzeul Național al Unirii, scrie adevarul.ro.




Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News