Românii traversează o perioadă de anxietate economică fără precedent, pe măsură ce presiunile financiare și tensiunile geopolitice recente încep să modifice radical comportamentul de cumpărare. Potrivit celor mai noi date furnizate de studiul iSense Solutions, indicele de stres al consumatorilor (Consumer Stress Score) a urcat la valoarea de 65,8 în luna martie 2026. Această creștere, de la 63,3 în luna februarie, a fost accelerată de contextul internațional tensionat, în special de izbucnirea conflictului din Iran și de scumpirea imediată a combustibilului, menținând populația într-o stare de alertă constantă.
Prețurile și insecuritatea veniturilor domină agenda publică
Evoluția prețurilor rămâne principala sursă de neliniște pentru marea majoritate a populației. Un procent covârșitor de 92% dintre respondenți se declară „destul de” sau „foarte” îngrijorați de scumpiri, acesta fiind unul dintre cele mai ridicate niveluri înregistrate în istoria monitorizării acestui indicator. Sentimentul de insecuritate este dublat de o prognoză pesimistă asupra viitorului apropiat, 85% dintre locuitorii din mediul urban anticipând că stabilitatea lor financiară și veniturile vor fi afectate în următoarele 12 luni. Mai mult, incertitudinea s-a extins și asupra pieței muncii, unde teama de a pierde jobul a crescut spectaculos de la 61% în februarie la 73% în luna martie.
Austeritatea autoimpusă și declinul loialității față de branduri
Pentru a-și proteja economiile, consumatorii adoptă strategii de supraviețuire care pun presiune pe diverse sectoare economice. Sectorul HoReCa resimte deja această schimbare, în condițiile în care 79% dintre români declară că ies mult mai rar în oraș la restaurante sau cafenele. În paralel cu reducerea cheltuielilor pentru relaxare, românii au devenit „vânători de reduceri”. Utilizarea aplicațiilor de retail pentru găsirea discounturilor a devenit o practică curentă pentru 79% dintre consumatori, marcând un trend ascendent constant în ultimii patru ani.
Această presiune financiară a dus și la o erodare vizibilă a loialității față de mărcile consacrate. Dacă în 2024 mai puțin de jumătate dintre români alegeau produse mai ieftine în detrimentul brandurilor preferate, în primul trimestru al anului 2026, procentul celor care au făcut această schimbare a urcat la 60%. Schimbarea de paradigmă indică faptul că prețul a devenit factorul decisiv, surclasând atașamentul față de imaginea sau calitatea unui brand specific.
Tensiunile geopolitice și impactul asupra securității naționale
Dincolo de dificultățile economice interne, starea emoțională a populației este puternic influențată de conflictele internaționale. Evoluția războiului din Iran îngrijorează 77% dintre români, în timp ce 74% privesc cu teamă situația din Ucraina. Datele arată că anxietatea legată de conflictul din Iran este resimțită mai acut de femei, de locuitorii din orașele mici și de persoanele cu venituri reduse, categorii care se simt mai vulnerabile în fața șocurilor externe. Aceste temeri s-au transpus direct într-o preocupare crescută pentru securitatea națională, care a ajuns la o rată de îngrijorare de 81% în luna martie.
Degradarea echilibrului emoțional și a stării de spirit
Efectele acestui cumul de crize sunt vizibile și la nivelul sănătății mentale. Românii resimt o nevoie acută de deconectare, trei sferturi dintre aceștia declarând că simt nevoia să se relaxeze mai mult pentru a face față stresului cotidian. Climatul general este unul marcat de negativism, în contextul în care aproape o treime dintre cetățeni se simt pesimiști, iar 27% raportează stări frecvente de nervozitate, semnalând o deteriorare a calității vieții dincolo de aspectele pur pecuniare.
