SOLSTIȚIUL DE VARĂ. 21 iunie este cea mai lungă zi din an. Ce nu ai voie să faci în această zi

SOLSTIȚIUL DE VARĂ. Potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din București, în jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstițiului de vară, care marchează începutul verii astronomice.

SOLSTIȚIUL DE VARĂ. Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor păstrează (în prima aproximație) o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

SOLSTIȚIUL DE VARĂ. Pentru un observator terestru, fenomenul se materializează pe sfera cerească prin mișcarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat față de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27'. La momentul solstițiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27' distanța unghiulară nord față de ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului. În acest an, solstițiul de vară are loc pe 21 iunie, la ora 01:34.

SOLSTIȚIUL DE VARA 2016. Solstițiul de vară din 2016 coincide cu Luna Plina care poarta numele de "strawberry moon". Luna plină din luna iunie are o culoare specială. Practic în emisfera nordică avem o Luna Plina mai mare decât de obicei.

Fenomenul extrem de rar ar putea avea consecințe neobișnuite asupra persoanelor cu sensibilitate astrală - comportamente bizare, stări de agitație, halucinații, spune un astrolog britanic citat de DailyMail.co.uk.

Astrologul Timothy Halloran crede că sunt posibile chiar acte necugetate în această perioadă, chiar și crime. Stările de anxietate, psihoide, cu manifestări halucinatorii sunt, de asemenea, posibile în 20-21 iunie 2016.

Ipotezele acestuia sunt contrazise de oamenii de știință, printre care și Jean-Luc Margot, profesor de astronomie planetară la University of California. Totuși, unele animale, printre care și lupii au totuși comportamente bizare în nopțile cu lună plină.

SOLSTIȚIUL DE VARĂ 2016 Iată 3 lucruri pe care le puteți face pentru a marca așa cum trebuie SOLSTIȚIUL DE VARĂ:

1. Fă câteva observații astronomice

Pentru un observator terestru fenomenul se materializează pe sfera cerească prin miscarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat față de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27'. La momentul SOLSTIȚIUL DE VARĂ 2016, Soarele se va afla la 23° 27' distanța unghiulară nord fața de ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.

Denumirea de solstițiu ("Soarele stă") este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mișcarii Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Soarele aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52' deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopții fiind de numai 8h 28m. Din acelasi motiv și crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor "nopți albe".

2. Călătorește 

E cam târziu pentru anul acesta (dacă nu ați plecat deja), dar e un sfat bun pentru anul viitor. Există mai multe locuri frumoase din lume unde puteță petrece SOLSTIȚIUL DE VARĂ.

Străvechiul Stonhenge din Marea Britanie e cel mai cunoscut, dar mai există și alte locuri, precum Cairo.

3. Organizează o petrecere, cu un foc de tabără

Ce ocazie mai bună pentru o petrecere alături de prieteni, cu un foc strașnic la mijloc, în inima naturii, în această zi? Focul este parte a tradițiilor prilejuite de SOLSTIȚIUL DE VARĂ în mai multe culturi. A fost întotdeauna o sursă de protecție pentru oameni în fața creaturilor nopții, reale sau magice.

Solstițiul de vară 2016. Psihologii atrag atentia ca schimbarile astronomice ii influenteaza pe oameni la SOLSTITIU DE VARA, acestia fiind predispusi la atacuri de panica sau chiar dificultati de atentie. De asemenea, nervii lor pot sa cedeze mai usor.

“Din experienta noastra si din ceea ce se scrie in studiile de specialitate, aceste schimbari astronomice au o influenta asupra undelor cerebrale. Ceea ce se stie pana acuma este ca oamenii in aceasta perioada sunt mai irascibili, mai anxiosi, mai depresivi, pot avea mai usor atacuri de panica, au dificultati de atentie, cateodata trebuie sa fie si mai atenti in trafic”, a precizat psihologul Anton Suluman.

Urmatoarele momente importante din punct de vedere astronomic sunt echinoctiul de toamna, care va avea loc in 22 septembrie si solstitiul de iarna, care se va desfasura in data de 21 decembrie si va marca inceputul iernii astronomice in emisfera nordica.

Solstițiul de vară 2016 Pe lângă aspectul economic, Ziua mondială a Soarelui are semnificații astronomice, căci data de 21 iunie coincide cu cea mai lungă zi din an, ziua solstițiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice.

Energia solară stă la baza întregii vieți de pe Pământ și reprezintă aproximativ 420 trilioane kWh, potrivit www.rets-project.eu, site-ul Renewable Energies Transfer System, o comunitate europeană ce încurajează utilizarea energiilor regenerabile, potrivit Agerpres.

Solstițiul de vară 2016 Conform sursei citate, această cantitate de energie generată de Soare este de câteva mii de ori mai mare decât cantitatea totală de energie utilizată de toți oamenii. Radiația solară, împreună cu celelalte surse secundare de energie, cum ar fi energia vântului și energia valurilor, electricitatea hidro și biomasa, reprezintă cea mai mare parte din energia provenită din sursele regenerabile disponibile pe Pământ. Producerea de energie electrică din energie solară se bazează pe instalații termice și pe panourile fotovoltaice. O listă parțială a aplicațiilor energiei solare cuprinde încălzirea și răcirea spațiului cu ajutorul arhitecturii solare, furnizarea de apă potabilă prin distilare și dezinfecție, iluminatul, producerea de apă caldă, gătitul cu ajutorul energiei solare și căldura de proces de înaltă temperatură utilizată în scopuri industriale. Pentru a utiliza energia solară, se folosesc de obicei panourile solare.

SOLSTIȚIUL DE VARĂ. Durata zilei va începe să scadă, iar a nopții să crească

SOLSTIȚIUL DE VARĂ. Denumirea de solstițiu ("Soarele stă") este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Soarele aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52' deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore și 32 de minute, durata nopții fiind de numai 8 ore și 28 de minute. Din același motiv și crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor "nopți albe".

După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

SOLSTIȚIUL DE VARĂ. Observatorul Astronomic amintește faptul că, bazându-se pe acest fenomen, învățatul grec Eratostene a reușit să determine încă din anul 250 î.e.n., cu o precizie remarcabilă, lungimea meridianului terestru. Astfel, observând Soarele la momentul culminației în ziua solstițiului de vară în orașele egiptene Siena, unde acesta se află chiar la zenit, și Alexandria, unde Soarele avea o distanță zenitală de 7° 12', și cunoscând distanța terestră între cele două orașe, Eratostene a obținut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operație geodezică cunoscută în istorie, scrie descopera.ro.

SOLSTIȚIUL DE VARĂ. Tradiții și obiceiuri

Un moment semnificativ al anului, solstițiul de vară este adesea asociat cu tradiții populare care marchează noi începuturi. Oamenii din toată lumea sărbătoresc această zi cu petreceri, picnicuri, cântece, dansuri și focuri uriașe.

SOLSTIȚIUL DE VARĂ. În vechime, solstițiul de vară era folosit pentru a calcula momentele importante privind muncile agricole. De asemenea, era o perioadă foarte populară din an pentru a organiza nunți.

SOLSTIȚIUL DE VARĂ. În China antică, solstițiul de vară era asociat cu energiile feminine - yin. Atunci se celebra Pământul, feminitatea, fiind o sărbătoare complementară solstițiului de iarnă, asociat cu raiul, masculinitatea și energiile yang.

În vechea Galie, actuala Franță, avea loc sărbătoarea Eponei, zeița fertilității și protectoarea cailor, în timp ce în zonele populate de triburile germane, slave și celtice se aprindeau focuri uriașe. În America de Nord, băștinașii aveau diverse ritualuri prin care sărbătoreau Soarele, cu dansuri și post alimentar.

SOLSTIȚIUL DE VARĂ. Ziua de 21 iunie reprezintă o ocazie pentru druizii din timpurile moderne să se adune la complexul megalitic Stonehenge din Marea Britanie, pentru a participa la diverse ritualuri păgâne. Stonehenge ("pietre în picioare", în engleza veche), inclus în patrimoniul mondial UNESCO în anul 1986, reprezintă cel mai important complex de menhire din lume. Cele 17 blocuri de piatră ale sale, care cântăresc până la 45 de tone, ce susțin alte bârne de piatră, sunt aliniate în direcția de unde răsare Soarele în timpul solstițiului de vară, alimentând astfel teoriile potrivit cărora complexul de la Stonehenge ar fi un observator astronomic preistoric sau un templu al Soarelui.

SOLSTIȚIUL DE VARĂ. După răspândirea creștinismului, în Europa, multe obiceiuri păgâne au fost preluate de această religie. În zone din Scandinavia, solstițiul de vară a fost în continuare sărbătorit, dar s-a suprapus peste sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul - 24 iunie.

SOLSTIȚIUL DE VARĂ Noaptea de Sânziene și Drăgaica

SOLSTIȚIUL DE VARĂ. În România, solstițiul de vară este asociat cu sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în popor și ca Drăgaica, celebrată pe 24 iunie. Asociate la rândul lor sărbătorii creștine a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele își au originea într-un străvechi cult solar și poartă în unele locuri și numele "Cap de vară".

SOLSTIȚIUL DE VARĂ. Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor și "Amuțitul cucului". Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocțiul de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstițiul de vară sau de Sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.

SOLSTIȚIUL DE VARĂ. Potrivit etnologului Marcel Lutic "sub numele Sânziene se ascund trei elemente strâns legate între ele. Primul se referă la zânele, de obicei bune, zâne extrem de harnice în noaptea de 23 spre 24 iunie, adică noaptea Sânzienelor; al doilea este reprezentat de florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori având importante atribute divinatorii și apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zânelor cu același nume. Ultimul element vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, și Drăgaica".

SOLSTIȚIU DE VARĂ. În jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstițiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice.

SOLSTIȚIU DE VARĂ. Dupa cum este cunoscut, Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o miscare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor păstrează (în prima aproximație) o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'.

Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

SOLSTIȚIU DE VARĂ. Iluminarea planetei la solstițiul de vară

Pentru un observator terestru fenomenul se materializează pe sfera cerească prin miscarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat față de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27'. La momentul solstițiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27' distanța unghiulară nord fața de ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului .

SOLSTIȚIU DE VARĂ. Este interesant de amintit faptul că, bazându-se pe acest fenomen, învățatul grec Eratostene a reușit să determine încă din anul 250 î.Ch., cu o precizie remarcabilă, lungimea meridianului terestru. Astfel, observând Soarele la momentul culminației în ziua solstițiului de vară în orașele egiptene Siena, unde acesta se află chiar la zenit, și Alexandria, unde Soarele avea o distanță zenitală de 7° 12', și cunoscând distanța terestră între cele două orașe, Eratostene a obținut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operație geodezică cunoscută în istorie.

SOLSTIȚIU DE VARĂ. Începutul verii astronomice

SOLSTIȚIU DE VARĂ. Solstițiul de vară – începutul verii astronomice – are loc, în emisfera nordică, pe 21 iunie 2016. În preajma acestei date, la trecerea meridianului, Soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă. Simultan, în emisfera sudică are loc solstițiul de iarnă, adică începutul iernii astronomice.

Această zi este cea mai lungă din an, marcată de o aliniere perfectă a axei Pământului pe direcția Soarelui. După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

SOLSTIȚIU DE VARĂ. Solstițiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălțime față de ecuator. Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului. Datorită acestui fenomen, cele 2 emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

SOLSTIȚIU DE VARĂ. Tradiții și superstiții

SOLSTIȚIU DE VARĂ. Conform tradiției românești, solstițiul de vară se serbează prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Oamenii se rotesc în jurul rugurilor aprinse, apoi aruncă niște brâuri de pelin în foc, pentru ca, alături de acestea, să ardă toate posibilele necazuri care se puteau abate asupra lor. Se mai spune că cine va trece prin foc sau vă sări peste el în această noapte va fi apărat de boli, de duhuri rele și va fi fericit.

SOLSTIȚIU DE VARĂ. Solstițiul de vară este favorabil unor magii puternice, care își pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstițiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalității, creativității și belșugului.

SOLSTIȚIU DE VARĂ 2016. Legende și vrăji

SOLSTIȚIU DE VARĂ. La români, solstițiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, marcată în ziua de 24 iunie. Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele. Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister și magie, fiind favorabilă vrăjilor și descântecelor de dragoste. Coronițele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, în cazul în care erau găsite dimineața acoperite de rouă. Florile culese de Sânziene, așezate sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete să își vadă în vis viitorul soț.

SOLSTIȚIU DE VARĂ. Deși ritualurile legate de miezul verii sunt diversificate pe cuprinsul Europei, anumite teme par să se regăsească în majoritatea culturilor. Solstițiul de vară era o vreme a purificării prin apă și foc, un timp când practicile magice deveneau potente, iar spiritele pământului și cerului pășeau printre oameni. În plus, solstițiul de vară este, se pare, favorabil unor magii puternice, care își pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări din dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstițiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalității, creativității și belșugului. Încă din antichitate, se credea că magia practicată în timpul solstițiului de vară are darul de a materializa dorințe sau aspirații aparent imposibile. (Z.U.)

SOLSTIȚIU DE VARĂ. Solstițiul de vară din 2016, ce va avea loc pe 21 iunie, va coincide pentru prima dată în ultimii 50 de ani cu fenomenul de Lună plină.

Pe măsură ce Soarele va trece dincolo de linia orizontului în această seară, privirile pasionaților de astronomie se vor îndrepta spre cer, pentru a admira un fenomen astronomic foarte rar.

SOLSTIȚIU DE VARĂ. Luna-Căpșună

SOLSTIȚIU DE VARĂ. Pentru prima dată după 1967, cea mai lungă zi a anului – cunoscută sub numele de solstițiu de vară – va coincide cu Luna plină, care, din acest motiv, a fost denumită ”Lună-Căpșună”.

SOLSTIȚIU DE VARĂ. În pofida acestei denumiri, Luna nu va fi colorată în roșu sau în roz în noaptea de 20 spre 21 iunie. Numele de ”Lună-Căpșună” a fost dat de triburile din America de Nord pentru a defini Luna plină din iunie, care semnala, potrivit credințelor lor, începutul sezonului de culegere a căpșunelor.

În acest an, Luna plină din iunie va marca o coincideță rară, deoarece fenomenul se va produce în același timp cu solstițiul de vară.

SOLSTIȚIU DE VARĂ. În România, potrivit site-ului Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”, solstițiul de vară 2016 se va produce pe 21 iunie la ora 01.34.

SOLSTIȚIU DE VARĂ. Ziua cea mai lungă a anului 2016 va avea în România o durată de 15 ore și 32 de minute, iar cea mai scurtă noapte din acest an va avea o durată de 8 ore și 28 de minute.