Generalul Dorin Toma, fost comandant al Diviziei Multinaționale Sud‑Est a NATO, a readus în atenție o problemă veche, dar rar discutată public: nivelul real de dotare și pregătire al soldatului român. Mesajul său, publicat după trecerea în rezervă, descrie o situație îngrijorătoare, în care militarul de rând nu dispune nici de echipamentul minim necesar, nici de instruirea adaptată conflictelor moderne.
Toma a ocupat funcții importante în Armata Română, inclusiv cea de șef adjunct al Forțelor Terestre, și a participat la misiuni internaționale în Angola și Albania. Tocmai această experiență îi conferă greutate observațiilor sale.
Critici dure privind echiparea militarilor
În mesajul publicat pe pagina sa de socializare, generalul Toma a enumerat o serie de deficiențe care, în opinia sa, afectează direct capacitatea de luptă a militarilor români. El a descris situația astfel:
„Soldatul român, astăzi, după 4 ani de război la câteva sute de km. de granițele României, nu este încălțat cu bocancii și îmbrăcat cu ținuta de campanie care să îl protejeze împotriva intemperiilor și să îi asigure mobilitate (veșnica problemă a Armatei Române); nu are o armă în dotare modernă (este cam singurul soldat din NATO încă dotat cu AK-47); nu are aparatură de vedere pe timp de noapte (este singurul soldat din NATO care nu poate lupta pe timp de noapte); nu este instruit să utilizeze drone și/sau mijloace de combatere a dronelor; nu este sprijinit de un sistem logistic viabil; nu îi este asigurată asistența medicală operațională pentru a crește rata de supraviețuire pe câmpul de luptă (deși la nivel central există o întreagă direcție medicală iar numărul spitalelor militare este cel mai mare din NATO).”
Generalul a subliniat că această realitate nu se vede la parade sau în prezentările oficiale și a criticat lipsa unui plan concret pentru modernizarea rapidă a soldatului.
Întrebări despre prioritățile conducerii militare
În finalul mesajului, Toma a ridicat o serie de întrebări privind modul în care sunt stabilite prioritățile de înzestrare: „De ce nu reuşeşte conducerea armatei sa prioritizeze corect programele de înzestrare astfel încât să construiască capabilităţi de apărare/descurajare şi nu să cumpere platforme de luptă, de ce nu reuşeşte armata să devină o organizaţie care învaţă din lecţiile confruntărilor militare ale secolului 21, de ce nu experimentează şi adaptează doctrinele, modul de acţiune...cu proxima ocazie...”
Reacția generalului (r) Virgil Bălăceanu: probleme reale, dar nu o situație „dramatică”
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, președinte de onoare al Asociației Ofițerilor în Rezervă, a analizat afirmațiile lui Toma și a admis, într-un interviu pentru Adevărul, că o parte dintre probleme sunt cunoscute chiar la nivelul conducerii militare. El a amintit că inclusiv șeful Apărării a vorbit public despre necesitatea unor bocanci mai eficienți.
În privința armamentului, Bălăceanu a respins ideea că România ar fi singura țară NATO care folosește arme din familia AK, menționând că state precum Bulgaria, Ungaria sau Macedonia de Nord au în continuare astfel de modele în dotare.
România, aproape să dea 6,5 miliarde de euro pe 216 tancuri din Coreea de Sud VIDEO
Echipamentele de vedere pe timp de noapte și armele de asalt
Bălăceanu a explicat că anumite structuri, precum forțele pentru operații speciale sau subunitățile de cercetare, dispun deja de aparatură de vedere pe timp de noapte, însă nu la nivelul întregii armate. El a precizat că există un program de peste 100 de milioane de lei pentru achiziția de noi arme de asalt, aprobat în comisiile parlamentare, aflat în etapa de licitație.
Dronele și sistemele antidronă, capitole unde România rămâne în urmă
În ceea ce privește dronele, generalul Bălăceanu a arătat că armata nu are încă un program amplu de dotare cu astfel de echipamente, iar dronele FPV – folosite masiv în Ucraina – nu se regăsesc în prezent în inventarul militar românesc. El a menționat și lipsa unor sisteme antidronă moderne, cu excepția unor colaborări punctuale cu Statele Unite.
Asistența medicală operațională și instruirea militarilor
Un alt punct sensibil este pregătirea pentru acordarea primului ajutor pe câmpul de luptă. Bălăceanu a spus că astfel de cursuri se desfășoară în timpul exercițiilor, dar nu există date clare privind acoperirea lor la nivelul întregului personal.
Modernizarea soldatului, o necesitate recunoscută
Generalul în rezervă a subliniat că echiparea și instruirea militarilor trebuie să fie o prioritate, în special pentru soldații și gradații profesioniști, cei care reprezintă baza structurii de luptă.
El a arătat că rezultatele programelor de modernizare vor depinde de capacitatea industriei românești de a produce echipamente conforme cu cerințele operaționale și de ritmul în care acestea vor fi introduse în dotare.
Nicușor Dan anunță creșterea vârstei de pensionare în Armată. Guvernul Bolojan i-a luat în vizor și pe militari: „Există deja o înțelegere”
