Manastirea Frăsinei este singura manastire ortodoxa din Romania unde femeile nu au voie sa intre. Manastirea se afla in comuna Muereasca, judetul Valcea.
Din localitatea Ramnicu-Valcea se merge pe drumul national 7 (drumul european 61), inspre Sibiu, cale de vreo 10 kilometri, pana in dreptul localitatii Gura Vaii, unde se face stanga, pana in localitatea Muereasca.
Avatonul este o lege-hotarare care interzice accesul femeilor intr-o anumita manastire ortodoxa. Cuvantul "avaton" inseamna "neumblat", el fiind folosit mai intai pentru a formula hotararea privind interdictia femeilor de "a umbla" pe pamantul Sfantului Munte Athos, unde, dupa cum bine se stie, locuiesc numai calugari si credinciosi de parte barbateasca.
Urmand traditiei monahale athonite, atat in randuiala tipiconala, cat si in cea de organizare interioara, "avatonul" a fost preluat si de unele manastiri ortodoxe din lume, precum: Manastirea Frasinei, Romania; Manastirea Sfantul Visarion din Dosikou, Grecia; Manastirea Sfantul Sava cel Sfintit, Israel.
Pana in anul 1948, manastirile grecesti de la Meteora s-au aflat si ele sub un asemenea "avaton", anulat insa din pricina numarului tot mai mare de turisti; la manastirea Marea Meteora vin anual circa un milion de turisti.
Biserica în care nu au voie femeile este Manastirea Frăsinei, din comuna Muereasca, judeţul Valcea. Ridicată în urmă cu aproape două secole, Mânăstirea Frăsinei este singurul asezământ din ţară cu un regim strict, asemănător celui de pe Muntele Athos, unde femeile nu au voie să se roage, iar călugării nu au dezlegare la carne.
De-a lungul timpului, pe seama legământului lui Calinic au apărut şi cateva legende, iar oamenii locului povestesc că mai multe femei au murit pentru că au ignorat blestemul şi au urcat la mânăstirea din deal.
Localnicii susţin că printre cele care şi-au pierdut viaţa se numără şi o fată de 16 ani care, profitând de neatenţia tatălui ei, şofer pe camion, a călcat pe pământul sfânt, deşi fusese avertizată de existenţa legământului.
Pe drumul de întoarcere, camionul în care se afla fata s-a răsturnat. Oamenii povestesc că adolescenta a murit strivită de buşteni, în timp ce tatăl şi fratele ei au scăpat ca prin minune, alimentând misterul bisericii în care nu au voie femei.
O altă legenda o are ca protagonistă pe o tânără frumoasă şi bogată, care ar fi intrat în mânăstire îmbrăcată în straie bărbăteşti. Fata şi-ar fi găsit sfârşitul într-o prăpastie de pe marginea drumului, în timp ce se întorcea acasă. După 1989, Mânăstirea Frăsinei a devenit cunoscută nu doar ca biserica în care nu au voie femei, ci şi ca locul unde preoţii fac slujbe de dezlegare sau exorcizare, foarte mulţi dintre credincioşii care au trecut pragul aşezământului monahal fiind martorii unor episoade greu de descris.
