Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a anunțat că va apela la instanță dacă, până la 17 ianuarie, nu vor fi adoptate normele fără de care un plan național esențial rămâne imposibil de aplicat. Miza este uriașă: aproximativ 60 de miliarde de lei destinate cercetării, dezvoltării și inovării, bani care există pe hârtie, dar care nu pot fi folosiți în lipsa unor acte administrative elementare.
„FACIAS va da în judecată Ministerul Educației și Cercetării dacă până la 17 ianuarie nu sunt adoptate normele care țin blocate 60 de miliarde de lei pentru cercetare
Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022–2027 (PNCDI IV), un document strategic care prevede investiții de până la 60 de miliarde de lei, este inaplicabil la peste trei ani de la adoptare. Cauza este lipsa normelor metodologice și a procedurilor de punere în aplicare, fără de care programele de finanțare nu pot fi lansate. În acest context, Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a solicitat Ministerului Educației și Cercetării emiterea urgentă a actelor administrative necesare pentru deblocarea finanțării și operaționalizarea programelor de cercetare.
Deși Guvernul a aprobat Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare încă din septembrie 2022, prin Hotărârea nr. 1.188, documentul a rămas o simplă promisiune pe hârtie. Legea prevedea alocări totale de până la 60 de miliarde de lei pentru 10 programe majore de dezvoltare, care trebuiau să modernizeze România până în anul 2030.
Strategia inițiată de fostul Minister al Cercetării își propunea revitalizarea domeniului cercetării și inovării prin obiective clare, precum stimularea excelenței, sprijinirea cercetării fundamentale și de frontieră, atragerea și păstrarea resurselor umane înalt calificate, inclusiv doctoranzi, post-doctoranzi și tineri cercetători din diaspora, susținerea parteneriatelor între institute și companii și creșterea participării României în programe internaționale, în special Orizont Europa. Un alt obiectiv era întărirea legăturii dintre știință și societate, astfel încât cercetarea să răspundă mai bine nevoilor reale ale comunității.
Între timp, responsabilitatea implementării a fost transferată de la fostul Minister al Cercetării, Inovării și Digitalizării la Ministerul Educației și Cercetării și la Autoritatea Națională de Cercetare, aflată în subordinea ministerului. După acest transfer, niciunul dintre cele zece programe nu a fost operaționalizat prin mecanisme clare de implementare.
În prezent, nu există linii de finanțare funcționale și nu există un calendar public predictibil. Nu au fost stabilite resurse bugetare pentru programele din plan. De asemenea, nu au fost emise actele administrative care să reglementeze lansarea, selecția, monitorizarea și evaluarea proiectelor. În lipsa acestor instrumente, Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare rămâne un document în vigoare, dar fără aplicare practică.
Acest blocaj administrativ generează un prejudiciu major, cu efect în lanț, asupra dezvoltării României. Impactul este direct pentru mii de cercetători, centre de cercetare, organizații neguvernamentale și companii, a căror activitate este afectată sever de lipsa finanțării și a predictibilității. Efectul este și unul strategic: România pierde capacitatea de a atrage și utiliza eficient fonduri, de a construi ecosisteme locale de inovare și de a transforma cercetarea în soluții competitive pentru economie și societate.
Pe termen lung, neimplementarea Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare adâncește decalajele și îndepărtează comunitatea științifică românească de standardele internaționale de competitivitate.
Costul real al acestui blocaj instituțional se reflectă în indicatori publici. Potrivit Institutului Național de Statistică, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,46% din PIB în 2024 (8,079 miliarde lei), aproape de cinci ori mai puțin decât media Uniunii Europene, unde cheltuielile de cercetare au fost 2,24% din PIB în 2024. Conform Eurostat, la alocările publice pentru cercetare, România se află la coada clasamentului european, cu 19,1 euro pe cap de locuitor. În același timp, România este clasificată drept „Inovator emergent" în evaluările europene, ceea ce indică o capacitate redusă de a transforma cercetarea în tehnologii, produse, companii competitive și locuri de muncă bine plătite.
FACIAS solicită Ministerului Educației și Cercetării să emită, de urgență, actul administrativ cu caracter normativ care să stabilească norme metodologice, proceduri, instrucțiuni și/sau ghiduri de implementare pentru Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare. În cazul în care normele nu vor fi adoptate până la data de 17 ianuarie, FACIAS va formula o acțiune în instanță împotriva Ministerului Educației și Cercetării, solicitând obligarea acestuia la emiterea actului normativ necesar.
În același timp, FACIAS cere publicarea unui calendar realist și complet, cu termene, instrumente de finanțare și reguli de evaluare, pentru a opri blocajul care afectează resursele umane din cercetare, organizațiile de cercetare și companiile care depind de parteneriate de cercetare, dezvoltare și inovare”, a anunțat FACIAS în comunicat.
