România satelor și localităților fără locuitori, care funcționează doar pe hârtie. Ce relevă un raport al Curții de Conturi

În 2023, 119 orașe aveau o populație sub 10.000 de locuitori, pragul minim pentru statutul de oraș. Legislația prevede că aceste localități ar fi trebuit retrogradate la rangul de comună. Situația nu este mai bună în mediul rural, unde 423 de comune, reprezentând circa 15% din total, nu respectau criteriile demografice. Curtea de Conturi recomandă „coborârea cu o treaptă” a unităților administrativ-teritoriale, astfel încât structura administrativă să reflecte realitatea populației.

Costuri mari pentru statut administrativ superior

Încadrarea unei localități într-o categorie administrativă superioară implică organigrame complexe și cheltuieli crescute cu personalul. Mulți primari și consilii locale nu pot acoperi aceste costuri din venituri proprii, fiind nevoiți să solicite fonduri de la bugetul de stat.

„84% din cele 2.862 de comune au depins în proporție de peste 50% de finanțare de la bugetul de stat în anul 2023. În schimb, doar 26% din cele 119 orașe mici au avut nevoie de un astfel de sprijin atât de semnificativ”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Criză socială fără precedent: România, pe primul loc în UE la sărăcie severă, dar guvernul refuză să crească salariul minim

Unități administrativ-teritoriale prea mici și dispersate

Numărul prezent de comune și orașe mici este considerat excesiv raportat la populația actuală. Aproape jumătate dintre unități, adică 1.581, au mai puțin de 3.000 de locuitori, iar peste 75% nu depășesc 5.000 de locuitori.

Dispersia geografică adaugă dificultăți suplimentare: 974 de comune au sate componente situate la distanțe mari de reședința centrală, uneori până la 21 de kilometri. Această dispersie complică gestionarea serviciilor publice și crește costurile administrative.

Planuri pentru reducerea personalului și costurilor

Până la o reorganizare teritorială completă, autoritățile centrale analizează reducerea cheltuielilor prin diminuarea numărului de posturi în administrația locală. Planul Bolojan prevede că aproximativ 13.000 de angajați din structurile locale ar putea fi disponibilizați, ca primă măsură de eficientizare a aparatului administrativ.

Raportul Curții de Conturi subliniază discrepanța majoră dintre realitatea demografică și structura administrativă a României, evidențiind că sute de localități funcționează „umflat” pe hârtie, cu costuri care depășesc veniturile proprii. Această situație a alimentat discuțiile privind necesitatea unei reforme profunde a administrației locale.

Balcoanele care vorbesc: cum Sectorul 3 și-a redescoperit fațadele prin oameni