Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică o serie de modificări ale legii privind statutul magistraţilor şi a legii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Astfel, dacă textul de act normativ intră în vigoare CSM va propune procurorii şefi ai DNA şi DIICOT, magistraţii suspendaţi în urmă unor probleme penale vor primi 80 % din salariu, iar procurorii şi judecătorii cu o vechime de peste 18 ani pot să devină, fără concurs, avocaţi, notari publici sau executori judecătoreşti. De asemenea, membrii CSM, potrivit proiectului, ar putea să-şi păstreze funcţiile deţinute înainte de a fi aleşi în Consiliu.
În urma discuţiilor cu mai mulţi magistraţi, CSM a propus ca Procurorul General şi adjuncţii acestuia, procurorul şef al DNA şi procurorii şefi de secţii din subordine, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii săi să fie numiţi de preşedintele României la propunerea CSM cu condiţia să aibă o vechime de 15 ani. În legislaţia actuală, ministrul Justiţiei propune şefii acestor unităţi de parchet, iar avizul CSM este unul consultativ.
Consiliul a mai propus ca revocarea acestora din funcţii să se facă la propunerea CSM „care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor săi, sau la cererea a două treimi din numărul total al membrilor adunării generale corespunzătoare unităţii de parchet la care se exercită funcţia de conducere", se arată în proiectul de modificare a legii pus vineri în dezbatere publică.
La rândul ei, Raluca Prună a susţinut procedura existentă în prezent, adică numirea procurorilor şefi ai acestor structuri de parchet să se facă de către ministrul Justiţiei dintre magistraţii care au o vechime de 10 ani, avizul CSM fiind unul consultativ.
O altă noutate ar fi prelungirea mandatului procurorilor şefi de la trei la patru ani, tot cu condiţia reînvestirii o singură dată de către CSM
