Război în Ucraina, ziua 1497: tensiuni SUA - Kiev și semnale strategice de la Kremlin. Ce plan conturează Putin

UPDATE - Maria Zaharova: Europa de Vest va fi prima victimă a şantajului nuclear al lui Zelenski

Europa de Vest va deveni prima victimă a şantajului lui Volodimir Zelenski dacă armele nucleare vor ajunge în mâinile sale, a declarat sâmbătă purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova, potrivit Tass.

„Europa de Vest va fi prima victimă a şantajului nuclear al lui Zelenski dacă armele nucleare vor ajunge în mâinile sale”, a declarat ea într-un interviu acordat cotidianului Izvestia. „Nu se va limita doar la a cere bani şi arme, ci le va solicita şi condiţii pentru a-şi menţine regimul”, a adăugat ea.

Serviciul de Informaţii Externe al Rusiei (SVR) a declarat anterior că Marea Britanie şi Franţa depun eforturi active pentru a furniza Ucrainei aceste arme şi sisteme de lansare. Conform informaţiilor de care dispune SVR, planurile includ transferul clandestin către Ucraina de componente, echipamente şi tehnologie europeană.

Se ia în considerare ca opţiune folosirea focosului francez de dimensiuni reduse TN-75, provenit de la racheta balistică lansată de pe submarin M51.1, precizează Tass.

UPDATE - Volodimir Zelenski: Rafinăria rusească din regiunea Leningrad funcționează acum la doar 40% din capacitate, ca urmare a atacurilor ucrainene

Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că atacurile lansate de Ucraina asupra unei rafinării de petrol din regiunea Leningrad, în Rusia, au redus semnificativ capacitatea acesteia de producție.

Declarația a fost făcută în cadrul unei convorbiri video cu jurnaliștii, potrivit agenției Interfax-Ucraina.

Potrivit lui Zelenski, instalația vizată funcționează acum la aproximativ 40% din capacitate, după o serie de lovituri ucrainene.

„Am răspuns la greva din sectorul nostru energetic – am răspuns cu o lovitură puternică… Aproximativ 40% din capacitatea lor rămâne la această instalație după mai multe acțiuni operaționale corespunzătoare”, a spus liderul de la Kiev.

Acesta a explicat că atacurile au fost realizate cu drone cu rază lungă de acțiune, subliniind progresul tehnologic al Kievului în acest domeniu.

În plus, el a insistat că armele utilizate nu provin de la partenerii occidentali, invocând distanța mare până la regiunea Leningrad:

„Toată lumea înțelege că acestea nu erau rachete furnizate de parteneri, deoarece înțelegem distanța până la regiunea Leningrad”, a mai spus Zelenski.

UPDATE 16:45 - Ucraina și Qatar au semnat un acord de cooperare privind combaterea rachetelor și a dronelor

Ucraina și Qatar au semnat sâmbătă un acord în domeniul apărării ce include o cooperare pentru combaterea amenințărilor legate de rachete și drone, a anunțat Ministerul Apărării de la Doha, citat de AFP.

”Acordul prevede o colaborare în domeniul tehnologic, dezvoltarea investițiilor comune și schimbul de expertiză în materie de luptă contra rachetelor și sistemelor aeriene fără pilot”, a precizat ministerul, într-un comunicat difuzat cu ocazia vizitei în Qatar a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Acorduri similare au fost încheiate de Kiev cu Arabia Saudită și cu Emiratele Arabe Unite.

Ucraina încearcă prin expertiza sa în materie de distrugere de drone rusești să ajute țările din Golf și a trimis experți anti-drone în regiune, în special în Emiratele Arabe Unite și în Arabia Saudită.

În prezent, Ucraina susține că apărarea sa antidrone este cea mai bună din lume.

Kievul a propus schimbarea cu interceptoarele sale de drone a rachetelor apărării antiaeriene, mult mai costisitoare, pe care țările Golfului le utilizează pentru a doborî dronele iraniene. Ucraina afirmă că are nevoie de mai multe rachete pentru a contracara loviturile aproape cotidiene cu rachete ale Rusiei.

UPDATE 15:15 - Atacurile ruseşti asupra Ucrainei au provocat trei morţi în noaptea de vineri spre sâmbătă, în timp ce un atac ucrainean a ucis un copil în Rusia, au anunţat autorităţile locale, citate de AFP.

O persoană a murit şi 11, dintre care un copil, au fost rănite la Odesa, în sudul Ucrainei, în urma unor atacuri care au lovit, printre altele, o maternitate şi un cartier rezidenţial, potrivit şefului administraţiei militare locale, Serghei Lisak.

UPDATE 12:30 - Guvernul canadian a anunțat noi sancțiuni vizând flota‑umbră folosită de Rusia pentru a ocoli embargourile asupra exporturilor de petrol.Lista de sancțiuni a fost extinsă cu încă 100 de petroliere, a declarat ministrul de externe Anita Anand. Măsura urmărește să limiteze capacitatea Moscovei de a finanța războiul prin rute maritime opace.

UPDATE 11:00 -  Potrivit Reuters, Moscova a început să liciteze active naturale din teritoriile ucrainene ocupate, inclusiv un important zăcământ de aur din regiunea Luhansk. Documentele de licitație arată că Rusia tratează resursele din zonele ocupate ca pe proprietăți interne, ignorând complet legislația internațională și drepturile Ucrainei asupra acestor teritorii.

SUA îl contrazic pe Zelenski: „Este o minciună”

Un nou episod tensionat a apărut între Washington și Kiev. Secretarul de stat american Marco Rubio l-a acuzat direct pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că a făcut afirmații false în privința sprijinului american.

Oficialul SUA a respins categoric ideea că Washingtonul ar condiționa garanțiile de securitate pentru Ucraina de cedări teritoriale către Rusia. Declarațiile au fost făcute după o reuniune a miniștrilor de externe din cadrul Grupul celor Șapte, desfășurată în apropiere de Paris.

Rubio a subliniat că astfel de afirmații afectează încrederea dintre parteneri, mai ales într-un moment în care negocierile pentru încheierea conflictului rămân blocate.

Ajutorul militar, sub semnul întrebării

În același context, șeful diplomației americane a lansat un avertisment important: Statele Unite ar putea redirecționa livrări de armament destinate Ucrainei, dacă situația globală o va impune.

Potrivit lui Rubio, prioritățile strategice ale SUA ar putea duce la păstrarea unor resurse militare pentru alte conflicte, inclusiv cel din Orientul Mijlociu. Deși nu s-a luat încă o astfel de decizie, scenariul rămâne posibil și reflectă presiunea asupra capacității logistice americane.

Semnal de la Kremlin: deschidere spre Europa

La Moscova, președintele Vladimir Putin transmite un mesaj aparent conciliant, dar cu o puternică încărcătură strategică. În cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei, liderul rus a declarat că nu exclude o reluare a relațiilor cu Europa.

Putin a afirmat că Rusia nu a respins niciodată ideea restabilirii legăturilor, însă a reiterat versiunea Kremlinului asupra evenimentelor din 2014, când fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici a fost înlăturat de la putere în urma protestelor populare.

Liderul rus susține în continuare că acel moment a reprezentat o „lovitură de stat” sprijinită de Occident și punctul de plecare al conflictului actual.

Obiectivele Rusiei rămân neschimbate

În ciuda acestor declarații despre o posibilă apropiere de Europa, Moscova nu dă semne că și-ar modifica obiectivele militare. După anexarea Crimeei în 2014 și declanșarea invaziei pe scară largă în 2022, Rusia continuă să respingă implicarea directă a statelor europene în negocierile de pace.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a prezentat o analiză a relațiilor cu Europa în cadrul aceleiași reuniuni, însă detaliile nu au fost făcute publice.

Un conflict blocat, cu tensiuni în creștere

Ziua 1497 a războiului evidențiază o realitate tot mai complexă: Ucraina se confruntă nu doar cu presiunea militară rusă, ci și cu provocări diplomatice în relația cu principalul său aliat, Statele Unite.

În paralel, Rusia își păstrează pozițiile strategice, combinând mesajele de deschidere cu menținerea obiectivelor de război. În lipsa unor progrese reale în negocieri, conflictul rămâne într-un punct critic, cu implicații majore pentru securitatea regională și globală.