Laura Codruța Kovesi, acuzată că a depășit limitele funcției și a intervenit în justiția elenă. Atac din partea unui fost procuror general

Georgios Sanidas, fost procuror al Curții Supreme a Greciei, a publicat o analiză amplă în care contestă pozițiile susținute de Parchetul European și acuză intervenții care, în opinia sa, depășesc atribuțiile conferite de legislația europeană.

În articolul publicat pe platforma juridică dikastiko.gr, magistratul susține că EPPO și conducerea sa au intrat într-un conflict direct cu instituțiile judiciare grecești în legătură cu mandatul procurorilor europeni delegați și cu modul în care sunt gestionate anumite anchete sensibile.

Disputa privind reînnoirea mandatelor procurorilor europeni delegați

Potrivit lui Sanidas, controversa a pornit de la poziția adoptată de Laura Kovesi și de Colegiul Procurorilor Europeni în noiembrie 2025, atunci când s-a pus problema prelungirii mandatelor a trei procurori europeni delegați din Grecia.

Fostul procuror susține că șefa EPPO a considerat că doar Colegiul Procurorilor Europeni are competența de a decide asupra reînnoirii acestor mandate și că autoritățile judiciare grecești nu ar avea niciun rol în acest proces.

În analiza sa, Sanidas afirmă că această interpretare contrazice atât regulamentul european care reglementează activitatea Parchetului European, cât și legislația națională a Greciei.

El mai susține că Laura Kovesi ar fi exercitat presiuni asupra autorităților elene pentru ca acestea să accepte poziția EPPO.

„De fapt, Laura Kovesi a făcut inițial presiuni în toate felurile și fără permisiune, uneori cu amenințări, că va duce țara noastră la Curtea Europeană de Justiție și la Comisia Europeană (pe aceasta din urmă a făcut-o deja), și în mod specific atât la nivelul executivului, cât și la nivelul conducerii sistemului judiciar, pentru a respecta poziția de mai sus a Colegiului Procurorilor Europeni, care era și propria sa poziție.”

Autoritățile judiciare grecești au mers pe altă variantă

Conform explicațiilor oferite de Sanidas, Consiliul Judiciar Suprem pentru Justiție Civilă și Penală din Grecia nu a acceptat interpretarea propusă de EPPO.

Instituția a decis ca mandatele celor trei procurori europeni delegați să fie prelungite pentru doi ani, și nu pentru cinci ani, argumentând că perioada este suficientă pentru finalizarea dosarelor aflate deja în lucru.

Fostul procuror general susține că atât poziția inițială a Parchetului European, cât și insistența privind un mandat obligatoriu de cinci ani sunt nelegale și nu se regăsesc în prevederile regulamentului european.

În opinia sa, legislația lasă statelor membre posibilitatea de a decide atât asupra reînnoirii mandatului, cât și asupra duratei acestuia.

Acuzații privind depășirea atribuțiilor

O mare parte a articolului este dedicată criticilor la adresa declarațiilor publice făcute de Laura Kovesi în legătură cu sistemul constituțional și juridic al Greciei.

Sanidas afirmă că șefa EPPO a intervenit în chestiuni care țin exclusiv de suveranitatea statului elen și care nu intră în sfera sa de competență.

„Laura Kovesi, însă, intervine în mod inoportun – în ordinea juridică greacă cu sugestii și declarații care scapă de competența sa eliminată prin Regulamentul 2017/1939 menționat.”

Potrivit fostului magistrat, modificarea Constituției Greciei, regulile privind răspunderea penală a miniștrilor sau prevederile referitoare la imunitatea parlamentarilor sunt subiecte care trebuie decise exclusiv de instituțiile statului grec.

Critici privind comentariile referitoare la imunitatea parlamentarilor

Sanidas contestă și pozițiile exprimate de Laura Kovesi privind regimul imunităților parlamentare și procedurile speciale aplicabile miniștrilor.

În analiza sa, acesta susține că asemenea subiecte sunt reglementate de Constituția Greciei și nu intră în atribuțiile Procurorului-șef European.

Fostul procuror amintește că inclusiv regulamentul de funcționare al EPPO recunoaște existența unor regimuri speciale de imunitate în statele membre și stabilește proceduri clare pentru situațiile în care anchetele vizează persoane protejate de astfel de prevederi.

Întrebări privind ancheta referitoare la fondurile europene

Una dintre cele mai dure secțiuni ale articolului vizează dosarul OPEKEPE, instituția responsabilă de gestionarea subvențiilor agricole în Grecia.

Sanidas ridică numeroase semne de întrebare cu privire la modul în care procurorii europeni delegați au instrumentat ancheta.

El susține că dosarul ar fi rămas ani de zile fără evoluții semnificative și întreabă de ce anumite proceduri nu au fost realizate înainte de solicitarea ridicării imunității unor parlamentari.

Fostul procuror mai întreabă de ce numele unor politicieni au ajuns în spațiul public în condițiile în care ancheta se afla încă într-o etapă confidențială și de ce au fost formulate anumite solicitări înainte de finalizarea expertizelor privind presupusul prejudiciu adus fondurilor europene.

„Grecia proteja fondurile europene și înainte de EPPO”

În analiza sa, Sanidas respinge ideea că autoritățile grecești ar fi fost inactive în combaterea fraudelor cu fonduri europene înainte de apariția Parchetului European.

El susține că sistemul judiciar elen, împreună cu structurile specializate de aplicare a legii, a desfășurat de-a lungul anilor numeroase anchete, arestări și procese care au vizat fraude legate de subvențiile europene.

Fostul procuror enumeră mai multe cazuri investigate în diferite regiuni ale Greciei și afirmă că justiția elenă a demonstrat în repetate rânduri că poate apăra eficient interesele financiare ale Uniunii Europene.

„Astfel, prin cele de mai sus, se confirmă că Grecia este un stat de drept și în fapt mult mai bun decât multe altele, iar orice acuzații contrare la adresa sa, care au fost exprimate intempestiv – și oportun de către Procurorul General European, se datorează în mod evident unor informații incomplete sau false.”

Procurorii europeni delegați, acuzați de erori procedurale

Sanidas formulează acuzații directe și la adresa celor doi procurori europeni delegați implicați în ancheta OPEKEPE, Popi Papandreou și Dionysios Mouzakis.

Potrivit acestuia, în desfășurarea investigației ar fi existat încălcări ale normelor procedurale și numeroase decizii discutabile.

El afirmă că dosarul ar fi fost păstrat timp de aproximativ trei ani fără activități investigative relevante și critică modul în care a fost redactată documentația transmisă Parlamentului elen pentru solicitarea ridicării imunității unor deputați.

În opinia sa, documentele întocmite de procurorii europeni au depășit caracterul informativ pe care ar fi trebuit să îl aibă și au prezentat anumite persoane mai degrabă ca vinovate decât ca simple persoane investigate.

Contestă și numărul procurorilor europeni din Grecia

În finalul articolului, fostul procuror al Curții Supreme pune sub semnul întrebării și dimensiunea structurii EPPO din Grecia.

Sanidas consideră că existența a zece procurori europeni delegați este disproporționată în raport cu alte state europene cu populații mult mai mari, precum Franța, Germania sau Spania.

Mai mult, el apreciază că solicitarea formulată de Laura Kovesi privind suplimentarea numărului de procurori europeni delegați nu ar trebui acceptată.

Potrivit magistratului, activitatea acestor procurori se bazează în mare măsură pe dosare și investigații pregătite deja de autoritățile grecești, motiv pentru care actuala structură ar fi suficientă pentru gestionarea cauzelor aflate în competența Parchetului European.