Alertă la Paris: șeful armatei franceze recunoaște că Germania „vine tare din urmă” și va deveni forța militară nr. 1 din Europa

Într-o audiere cu ușile închise în Senat, ale cărei stenograme au fost publicate ulterior și citate de Politico, oficialul militar a avertizat că Franța nu a atins încă nivelul necesar pentru a face față provocărilor de securitate viitoare.

Declarațiile sale vin într-un moment în care statele europene își intensifică investițiile în apărare, iar echilibrul de forțe de pe continent începe să se modifice vizibil.

„Nu am ajuns încă la nivelul necesar”

În fața senatorilor francezi, generalul Mandon a recunoscut că armata are nevoie de mai multe resurse și de o accelerare a producției de armament.

„Nu am ajuns încă la nivelul necesar pentru a face față pe deplin provocărilor care ne așteaptă”, a afirmat acesta, subliniind că actuala dimensiune a forțelor armate franceze rămâne insuficientă în raport cu riscurile strategice.

Audierea a avut loc în lunile aprilie și mai, în cadrul discuțiilor privind actualizarea legii de programare militară.

Germania, tot mai aproape de statutul de lider militar european

Una dintre cele mai sensibile afirmații ale șefului armatei franceze vizează ascensiunea militară a Germaniei. Potrivit generalului, există riscul real ca Berlinul să depășească Franța și să devină principala putere militară a Europei.

„Am putea rămâne în urmă. Dacă Germania continuă în acest ritm, peste cinci ani argumentul că avem experiență operațională și o anumită cultură nu va mai fi suficient”, a avertizat Mandon.

El a adăugat că, în viziunea partenerilor americani, Germania începe deja să devină reperul principal în Europa din punct de vedere militar.

Bugete în creștere: Germania accelerează, Franța rămâne în urmă

Diferențele dintre cele două mari puteri militare europene sunt tot mai vizibile și la nivel financiar. Potrivit estimărilor prezentate în cadrul discuțiilor, Germania ar urma să ajungă până în 2029 la cheltuieli anuale de aproximativ 153 de miliarde de euro pentru apărare, ceea ce ar însemna circa 3,5% din PIB.

Pentru Franța, ținta este semnificativ mai modestă: aproximativ 76,3 miliarde de euro până în 2030.

Această diferență alimentează dezbaterea internă din Franța privind necesitatea accelerării investițiilor militare și modernizării rapide a armatei.

Presiune politică pentru creșterea cheltuielilor militare

Declarațiile generalului Mandon au fost făcute în contextul dezbaterilor privind legea de planificare militară, un document care prevede alocări suplimentare de 36 de miliarde de euro până în 2030.

Senatul francez a cerut însă o creștere a bugetului și accelerarea achizițiilor de echipamente militare, considerând că actualele prevederi nu sunt suficiente. Camera inferioară a Parlamentului a susținut în mare parte forma propusă de guvern, însă discuțiile rămân deschise.

„Legea actualizată privind planificarea militară reprezintă un pas spre mai multă rigoare, profunzime și coerență, dar nu am ajuns încă la modelul potrivit”, a explicat șeful armatei în fața Comisiei pentru afaceri externe și apărare.

„Franța trebuie să accelereze producția de armament”

Un alt punct central al intervenției sale a vizat capacitatea industrială de apărare. Generalul Mandon a cerut explicit accelerarea producției de armament, în condițiile în care cererea europeană a crescut semnificativ în ultimii ani.

El a amintit că, în urmă cu mai multe luni, a descris situația de securitate ca fiind una în care armata franceză trebuie să fie pregătită pentru un posibil „șoc” cu Rusia în următorii ani.

Deficiențe în forțele aeriene și limitele actuale

În analiza sa, șeful armatei franceze a subliniat și problemele din zona forțelor aeriene, despre care a spus că sunt insuficient dimensionate.

Deși conducerea politică a Franței a discutat anterior despre achiziția unor avioane Rafale suplimentare, planurile actualizate nu includ noi comenzi pentru aeronave de luptă.

În același timp, Mandon a lăudat capacitatea armatei franceze de a desfășura rapid forțe și echipamente în diverse regiuni ale lumii, de la Groenlanda până în Orientul Mijlociu, dar a insistat că acest avantaj nu este suficient fără o creștere consistentă a capacităților militare.

Discuția despre „economia de război”

Generalul a criticat și ritmul în care industria de apărare răspunde cererii crescute, la aproape patru ani după ce președintele Emmanuel Macron a vorbit despre necesitatea tranziției către o „economie de război”.

În opinia sa, adaptarea industriei franceze la noile realități de securitate este încă incompletă, iar întârzierile din producția de armament pot afecta capacitatea de reacție a țării în scenarii de criză majoră.

În acest context, dezbaterea privind poziția Franței în arhitectura de securitate europeană rămâne deschisă, pe fondul creșterii rapide a bugetelor de apărare în alte state, în special în Germania.