Război în Ucraina, ziua 1376. Atac masiv cu drone rusești în apropiere de Kiev: un mort și 11 răniți

UPDATE 19:00 - Rusia a mutat 16 bombardiere și rachetele lor de șase tone mai aproape de Ucraina.

Timp de luni întregi, bombardierele Tu-22M au rămas în mare parte inactive. Dar acest lucru s-ar putea schimba, iar aeronavele ar putea reprezenta o nouă amenințare în condițiile în care se apropie iarna, iar apărarea antiaeriană ucraineană întâmpină dificultăți în fața atacurilor aeriene rusești tot mai puternice, care vizează orașele și infrastructura energetică, scrie euromaidanpress.com.

În jurul datei de 25 noiembrie, Rusia a relocat 16 bombardiere în Siberia, către Olenegorsk, în nordul Rusiei. Mutarea a redus semnificativ distanța față de Ucraina: Belaia se află la circa 4.500 km de Ucraina, în timp ce Olenegorsk este la aproximativ 1.600 km. Principala rachetă a Tu-22M, H-22, are o rază de aproximativ 600 km și o încărcătură de 1.000 kg.

UPDATE 14:15 - Rusia a doborât 33 de drone ucrainene deasupra a patru regiuni și a Mării Negre

Sistemele de apărare antiaeriană rusești au doborât în noaptea de sâmbătă spre duminică 33 de drone ucrainene cu aripi fixe deasupra a patru regiuni de la Marea Neagră, respingând un atac considerabil mai redus decât cel din ziua precedentă, când au neutralizat 103 drone, a informat duminică Ministerul Apărării de la Moscova, informează EFE.

”În cursul nopții precedente, apărarea antiaeriană a anihilat și interceptat 33 de drone ucrainene cu aripi fixe”, a precizat Ministerul rus al Apărării pe canalul său de Telegram.

Potrivit sursei citate, 16 drone au fost doborâte deasupra regiunii Rostov, șapte în Krasnodar, trei în Belgorod și una în regiunea Kursk.

UPDATE 13:00 - Serghei Lavrov acuză Occidentul că joacă murdar pe piața internațională de armament

Occidentul duce o luptă „murdară și necompetitivă” împotriva Rusiei pe piața armamentului prin impunerea de sancțiuni, a acuzat duminică ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, transmite EFE, citată de Agerpres.

„Provocările (în comerțul cu arme) sunt aceleași cu care ne confruntăm la exportul oricărui alt bun al nostru (…) Este vorba despre sancțiuni și încercările de a le justifica prin necesitatea de a acuza Rusia pentru ‘comportamentul’ său față de Ucraina. Dar, de fapt, este o luptă murdară și necompetitivă”, a declarat el într-un interviu pentru televiziunea rusă.

Șeful diplomației ruse a subliniat că, prin această atitudine, Occidentul a demonstrat încă o dată „incapacitatea sa absolută de a încheia acorduri”.

„În acest caz, respectul față de regulile globalizării pe care țările occidentale le-au apărat timp de decenii: piața liberă, concurența loială, prezumția de nevinovăție și multe alte lucruri”, a susținut el.

Potrivit lui Lavrov, toate acestea „s-au transformat în cenușă de îndată ce Occidentul a realizat că pierde competiția”.

„S-au agățat de orice scuză. În acest caz, operațiunea noastră militară specială (războiul din Ucraina) s-a dovedit oportună, deși sancțiunile împotriva sectoarelor naționale și de apărare fuseseră impuse cu mult înainte ca aceasta să înceapă”, a spus el.

Serghei Lavrov a subliniat că Rusia știe cum să facă față acestor sancțiuni deoarece restul lumii nu este dispus să urmeze la nesfârșit ordinele Occidentului.

„Toți vor să facă comerț cinstit, iar cei care doresc sincer să încheie acorduri comerciale reciproc avantajoase vor găsi întotdeauna cum să își organizeze lanțurile financiare, bancare și logistice, adică ceea ce se întâmplă acum”, a susținut el.
Lavrov a subliniat că producțiile militare rusești sunt „absolut competitive” și se mândresc cu gloria de a fi sprijinit, timp îndelungat, „lupta împotriva colonialismului” occidental.

„Kalașnikov este un simbol al decolonizării”, a afirmat el, menționând că multe țări africane își amintesc că și-au obținut independența datorită armelor sovietice și sprijinului consilierilor Uniunii Sovietice.

UPDATE 11:40 - Peter Szijjarto: Ungaria nu are nevoie de permisiunea UE pentru vizitele lui Orban la Moscova

Ungaria duce o politică externă independentă și nu are nevoie de permisiunea Uniunii Europene pentru a discuta cu Rusia, a declarat ministrul de externe Peter Szijjarto, răspunzând la comentariul cancelarului german Friedrich Merz potrivit căruia premierul Viktor Orban a vizitat Moscova fără aprobarea UE.

„Noi, maghiarii, nu avem nevoie de permisiunea sau mandatul celor de la Bruxelles-ului, Berlinului sau al oricui altcuiva pentru a participa la negocieri în străinătate. Indiferent dacă celor de la Bruxelles le place sau nu, noi urmărim o politică externă suverană, iar deciziile noastre sunt determinate de interesele naționale”, a scris el pe pagina sa de Facebook.

ȘTIRE INIȚIALĂ: 

Mikola Kalachnik, șeful administrației militare din regiunea Kiev, a deplâns pe Telegram faptul că „un atac al inamicului asupra Vișhhorod a ucis o persoană și a rănit 11, dintre care șase au fost spitalizate”, menționând o nouă ofensivă a „dronelor” rusești, la fel ca în noaptea de vineri spre sâmbătă, în mai multe cartiere ale capitalei ucrainene.

Oficialul a precizat că echipele de salvare evacuau locuitorii dintr-un bloc turn afectat de atacuri și în care pompierii erau la lucru. „Numărul răniților riscă să crească”, a avertizat Kalachnik.

Acest atac atribuit Moscovei vine după cele revendicate de Kiev, în care drone navale au lovit o infrastructură petrolieră importantă dintr-un port rus de la Marea Neagră.

Pe plan diplomatic, Ucraina a trimis o delegație în Statele Unite pentru noi negocieri menite să găsească o soluție la război, într-un moment în care țara se confruntă cu o presiune puternică pe frontul militar și politic.

Președintele francez Emmanuel Macron îl va primi, luni, pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, care l-a demis pe șeful său de cabinet, Andriï Iermak, mâna dreaptă extrem de influentă, în urma unei anchete anticorupție.