Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) Raed Arafat a atras atenția, sâmbătă, asupra faptului că o posibilă modificare "fără niciun motiv" a sistemului medical de urgență românesc, care a funcționat "eficient" în pandemie, ar putea conduce la prăbușirea acestuia, asemenea unui domino.
"Când gândim reziliența sistemului sanitar nu putem să o facem pe bucăți, ci în întregul său. Luăm sistemul de urgență unde sunt multe discuții acum. (...) Sistemul medical de urgență în România s-a dezvoltat după un anumit model, cu foarte multe interdependențe. SMURD e dependent de UPU, este dependent de aviația Ministerului de Interne, de pompieri, ca să funcționeze. Este o entitate interconectată. Este interconectat și cu serviciile de ambulanță cu care lucrează împreună pe teren. Este un sistem funcțional care s-a dovedit a fi foarte eficient în timpul pandemiei. Venim acum și spunem: vrem să schimbăm. Ok. Schimbăm. Dar venim cu ceva mai bun decât am avut, cu ceva care ar funcționa mai bine? Odată ce ai creat un sistem, dacă îl atingi undeva și greșești că l-ai atins acolo, tot sistemul cade precum dominoul", a afirmat Arafat, la Black Sea and Balkans Security Forum, relatează Agerpres.
El a explicat că la reconstruirea sistemului se va pierde ceea ce s-a câștigat anterior: "Va trebui să începi să îl construiești din nou și s-ar putea să nu reușești să faci același lucru și să pierzi ceea ce ai câștigat în sistemul respectiv. (...) Sistemele care se dovedesc că funcționează în timpul unui dezastru vor trebui întărite și introduse lecțiile învățate și îmbunătățite prin lecțiile învățate. Nu trebuie venit și reformat de la zero fără absolut niciun motiv. Și nu vorbesc numai de sistemul de urgență, ci de orice sistem".
Șeful DSU a pledat pentru constituirea de stocuri și a arătat că unele dintre acestea au fost folosite în criza refugiaților din Ucraina.
"Noi ne-am pregătit foarte mult în ultimii ani pe partea de protecție civilă și am cumpărat echipamente despre care ni s-a spus că nu ar fi trebuit să le cumpărăm pentru că sunt bani pierduți: generatoare electrice de mare capacitate, tabere pentru persoane care rămân fără adăpost și ne-am trezit cu taberele folosite în criza refugiaților. Noi nu le-am planificat pentru asta, dar le aveam de doi ani și de aceea am putut să reacționăm imediat", a adăugat Arafat.
El le propune companiilor să își constituie un "cont de reziliență" pentru a nu renunța la personalul calificat în perioadele de criză.
Un exemplu dat de Raed Arafat este cel din industria aeroporturilor, după pandemie, când mii de bagaje au fost pierdute din cauza lipsei de personal pentru că cei la care s-a renunțat la începutul crizei COVID nu au mai vrut să revină, iar instruirea unui nou personal necesită timp.
"Dacă am lua o decizie undeva ca 1% din profitul anual să fie pus într-un cont intangibil pentru a face față dezastrelor - în loc să dăm afară oamenii dintr-o firmă, prin acești bani îi ținem pe perioada unei crize, trei, patru, cinci, șase luni, și îi plătim cu 70% din salariu, dar nu îi dăm afară. Acest cont să fie numit contul pentru reziliență. Am ieși mult mai repede dintr-un dezastru decât dacă în timpul dezastrului dăm afară tot personalul dintr-o companie, după care încercăm să o construim din nou când trece dezastrul. Dar astfel de lucruri trebuie să fie gândite din timp. Din punctul de vedere al cuiva care lucrează în domeniul protecției civile și în sistemul medical de urgență înseamnă pregătirea mentalității, continuității sistemului. Și asta înseamnă finanțare previzibilă, adecvată și înțelegerea mecanismului de pregătire - de ce trebuie să ai stocuri, redundanță, cheltuieli pe care nu poți să le justifici prin cost eficiență doar din punct de vedere al bussiness-ului și trebuie să te gândești din punct de vedere al funcționalității societății în timpul unei provocări", a arătat Raed Arafat.
