Executivul a precizat că așteaptă clarificările Curții înainte de a comenta hotărârea sau de a lua eventuale măsuri privind forma proiectului legislativ.
CCR a declarat neconstituțională legea privind pensiile magistraților
Curtea Constituțională a României a admis, luni, sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la legea pensiilor magistraților, pentru care Guvernul își angajase răspunderea în Parlament. CCR a stabilit că actul normativ este neconstituțional, decizie ce pune sub semnul întrebării întregul proces legislativ din jurul acestei reforme.
Sesizarea ÎCCJ și poziția magistraților
La începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis sesizarea Curții Constituționale în legătură cu legea referitoare la pensiile de serviciu ale magistraților. În comunicatul transmis atunci, ÎCCJ sublinia importanța apărării independenței justiției și a statutului magistraților. „Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme transmit un 'nu' răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, se arăta în poziția oficială a Înaltei Curți.
Actul normativ, acuzat că încalcă decizii obligatorii ale CCR
ÎCCJ a susținut că legea în cauză contravine mai multor principii fundamentale și decizii obligatorii. Potrivit documentului transmis de Instanța supremă, legea încalcă „nu mai puțin” de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale, precum și numeroase principii ale statului de drept. „Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care Guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă”, arăta ÎCCJ.
Reforma propusă de Guvernul Bolojan și argumentele premierului
Premierul Ilie Bolojan a vorbit despre reforma sistemului de pensii speciale în cadrul ședinței plenului reunit al Parlamentului, unde Guvernul și-a angajat răspunderea pe pachetul de legi din a doua etapă a reformei. El a explicat că propunerea Executivului urmărește o aliniere treptată a vârstei de pensionare a magistraților la standardul general aplicat în România. Potrivit premierului, „magistrații români ies la pensie la 48 - 49 de ani și o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei”. De asemenea, el a precizat că „numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000 - 40.000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere”.
Cinci zile până când Bolojan ar putea să-și dea DEMISIA din fruntea țării. De ce depinde decizia
Premierul a adăugat că reforma propune o perioadă de tranziție de zece ani. „Prin reforma pe care o propunem va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 - 15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, a mai declarat Ilie Bolojan.
Guvernul, în așteptarea clarificărilor oficiale
Executivul nu a oferit până acum nicio reacție suplimentară, menționând că va formula o poziție publică doar după publicarea comunicatului oficial al Curții Constituționale. Până la acel moment, Guvernul a evitat orice comentarii privind efectele deciziei sau posibilele modificări ulterioare ale proiectului legislativ.
Decizia CCR, un nou punct de tensiune între instituțiile statului
Hotărârea Curții Constituționale privind pensiile magistraților reia una dintre cele mai sensibile teme din sistemul public românesc. Reforma pensiilor speciale, în special cele ale magistraților, a generat de-a lungul timpului ample controverse și dezbateri la nivel politic, social și juridic. După decizia CCR, toate privirile sunt îndreptate către Guvern, care urmează să anunțe următorii pași doar după clarificările oficiale ale Curții.
