Noi detalii ies la iveală despre controversatul „plan de pace” al administrației Trump. Discutat pe canale paralele cu Moscova și prezentat ca un „compromis ingenios”, acesta a stârnit revoltă la Kiev și panică în capitalele occidentale. Planul, care ar propune inclusiv „închirierea Donbasului Rusiei”, ridică mai multe semne de întrebare decât oferă soluții și generează o undă de șoc diplomatică.
Potrivit dezvăluirilor din The Telegraph, un nou „plan de pace” al administrației Trump, discutat discret cu Moscova, propune un compromis radical: Ucraina ar păstra proprietatea legală asupra Donbasului, dar ar „închiria” regiunea Rusiei, oferindu-i astfel Kremlinului controlul de facto. Această formulă inedită, care seamănă cu stilul de negociere al lui Donald Trump, a stârnit revoltă la Kiev și panică în capitalele occidentale.
Ocolirea Constituției
Planul ar avea 28 de puncte și ar fi circulat pe canale paralele, ocolind atât Congresul, cât și aliații europeni. Pentru Kiev, ideea este inacceptabilă, președintele Volodimir Zelenski respingând constant orice discuție despre cedarea teritorială.
Arhitecții planului ar încerca să evite obligativitatea unui referendum cerut de Constituția ucraineană, folosind „închirierea” ca un artificiu juridic periculos. Pe lângă concesiile teritoriale, draftul ar impune Ucrainei restricții de securitate dure, printre care:
Limitarea drastică a arsenalului.
Reducerea substanțială a armatei (la jumătate, conform Washington Post).
Interdicția de a găzdui trupe străine.
Blocarea sprijinului militar occidental, în special a armamentului cu rază lungă de acțiune.
Aceste cerințe ar echivala practic cu un veto asupra viitorului strategic al Ucrainei, transformând-o într-un stat extrem de vulnerabil – exact obiectivul urmărit de Kremlin.
Presiuni asupra Kievului
Surse citate de Reuters și Financial Times indică faptul că Washingtonul ar fi transmis lui Zelenski să ia în considerare planul, exploatând momentul în care administrația sa este slăbită de un scandal intern de corupție. Kremlinul mizează, de asemenea, pe presiunea militară și pe vulnerabilitățile politice ale Kievului pentru a-i reduce marja de negociere.
Analistul Daniel DePetris a criticat planul, numindu-l o „capitulare mascată”. El subliniază că planul suferă de un defect fundamental: cere Ucrainei să se retragă chiar și din poziții fortificate pe care Rusia nu a reușit să le cucerească. De asemenea, garanțiile de securitate propuse contrazic linia lui Trump de respingere a angajamentelor militare americane extinse, ridicând mari semne de întrebare asupra credibilității lor.
În esență, planul, vehiculat de emisarul lui Trump, Steve Witkoff, se confruntă cu un punct mort: nici Ucraina nu poate accepta o pierdere masivă de teritorii, nici Rusia nu renunță la pretențiile sale maximaliste. Pentru mulți observatori, această inițiativă riscă să adâncească suspiciunile între Washington, Europa și Kiev, trimițând Kremlinului semnalul că presiunea militară este eficientă.
