Datele oficiale arată că cel puțin 30% din terenul arabil din România este deținut de străini.
„În ultima perioadă, cetățenii străini care doresc să cumpere terenuri se orientează la terenurile unde beneficiază și de infrastructura prin care pot să-și irige terenurile”, a declarat Sorin Popa, fermier.
O bună parte din terenul din țara noastră a ajuns să fie administrat de companii din străinătate, care au profitat de crizele cu care se confruntă fermierii români. Fermierii acuză instituțiile statului că este părtașe la înstrăinarea terenurilor, după ce le-a concesionat sau arendat către companii străine pentru câteva zeci de euro.
„Politicile trebuie în primul rând să genereze o protecție socială pentru agricultorul din România și niciodată să nu avantajeze un investitor străin care dorește să cumpere, în special, terenuri agricole din România. Și bănuiesc că vor să cumpere cele mai mănăoase terenuri din România. Statul trebuie să intervină și să pună bariere legislative și legale prin care să se oprească acest exod al fermierilor din Europa care doresc să-și cumpere și să achiziționeze din România terenuri fertile”, a mai spus fermierul.
În România, prețurile pentru terenurile agricole variază în funcție de zona geografică. Spre exemplu, în zona bazinului legumicol Lungulețu din Dâmbovița prețul depășește 10.000 de euro pe hectar, investiție pe care un fermier reușește să o amortizeze în cel puțin 10 ani.
„Cred că se urmărește ca terenurile agricole din România să fie lăsate de izbeliște și atunci să vină investitorii străini care cumpără pe sume derizorii și să-și dezvolte afaceri în România pe care foarte bine le putea face și țăranul român, dar ajutat de statul român”, afirmă Sorin Popa.
O altă bogăție a României care a stârnit interesul străinilor este solul extrem de fertil din zona Banatului și a câmpiei Române, unde se pot cultiva aproape toate cerealele și legumele.
„Investițiile străine pot fi benefice atunci când intră în parteneriat cu țăranul român. Este un lucru esențial ca întotdeauna orice afacere străină care își pune bazele în România, statul român să controleze”, a conchis fermierul.
În timp ce fermierii români protestează iar tot mai multe terenuri agricole românești sunt vândute investitorilor străini, crește paradoxal și dependența țării de importurile de produse agricole.
„Produsele străine nu au același gust ca produsele românești, chit că sunt de țăranii noștri care, oricum, sunt mai conștienți de ceea ce pun în pământ decât... vă dați seama, nu știm de unde sunt. Dar multe din produsele care sunt pe piață apar că sunt produse românești, dar ele nu sunt românești.”
„Nu știu care sunt românești, care sunt străine, habar nu mai am. Și carnea, tot...”
„N-ai cum să le deosebești, decât că scrie pe ele că-i din Turcia, Spania sau România”, spun cumpărătorii.
