Oana Schmidt-Hăineală vrea educație juridică în școli

Oana Schmidt-Hăineală vrea educație juridică în școli
Procurorul Oana Schmidt-Hăineală, candidat la funcția de adjunct al procurorului-șef al DIICOT a declarat că vrea educație juridică în școli pentru prevenirea traficului de persoane.
Procurorul Oana Schmidt-Hăineală, candidat la funcția de adjunct al procurorului-șef al DIICOT, a afirmat miercuri că, dacă va prelua postul, îi va propune șefului instituției inițierea de acțiuni de educație juridică în școli privind pericolul traficului de persoane.
"Având în vedere necesitatea intensificării eforturilor în ce privește traficul de persoane, voi propune procurorului-șef, în situația în care voi fi numită în funcția de procuror-șef adjunct, inițierea de acțiuni de educație juridică în școli și licee împreună cu ONG-uri, împreună cu reprezentanți ai ANITP (Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane - n.r.) și ai DCCO (Direcția de Combatere a Criminalității Organizate - n.r.). Consider lăudabilă inițiativa Ministerului de Interne de a înființa registrul național cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale și consider că DIICOT ar trebui să alimenteze această bază de date (...) întrucât informațiile pot salva vieți", a precizat Oana Schmidt Hăineală la interviul desfășurat la Ministerul Justiției.
Ea a exemplificat și o serie de măsuri pe care dorește să le ia dacă va fi numită în funcția de adjunct.
"Din perspectiva asigurării resurselor umane, vizez următoarele obiective: acordul direct la crearea unei echipe manageriale omogene, menținerea unui nivel ridicat de integritate, stabilirea unui ritm de lucru realist, terminarea stocului de dosare vechi, gestionarea comunicării publice în situații de criză și presiune mediatică, pentru că am traversat episodul "Caracal", episod în care am făcut o comunicare publică de tip "damage control"", a menționat aceasta.
Întrebată de membrii comisiei care o intervievează cum va reuși să preîntâmpine scurgerea de informații din dosare, Hăineală a răspuns: "Personal, nu am dat niciodată acte din dosar, iar, ca paranteză, pe parcursul instrumentării dosarului "Caracal", fiind și procuror de caz - și avem o situație particulară în Ministerul Public, procurorii de caz nu pot vorbi cu presa decât cu acordul procurorului general - am evitat cât de mult posibil contactul cu presa. În primul rând, putem repeta acest mesaj la fiecare ședință și la fiecare întâlnire cu colegii. În al doilea rând, dacă apar scurgeri de informații și dacă ele sunt de natură a împieta asupra prestigiului instituției sau asupra bunului mers al unei cauze, cred că putem merge până la sesizarea Inspecției Judiciare".
Cu privire la scurgerile de informații din dosarul "Caracal", aceasta a precizat că DIICOT a sesizat barourile din care fac parte doi dintre avocații din acest caz.
"În cazul "Caracal", trebuie să examinăm imaginea de ansamblu și imaginea de ansamblu de spune că seară de seară și zi de zi o parte din apărătorii din dosar au fost prezenți la cel puțin două televiziuni, făcând publice, prin interpretare proprie, probele la care aveau acces în virtutea calității de apărător. Cum am reacționat noi? Sigur că nu am putut să dăm câte un comunicat de presă, și nici nu este de dorit să facem așa ceva, la fiecare afirmație a unui apărător sau a unui comentator de televiziune. Este imposibil. Ceea ce am făcut a fost ca în două cazuri să sesizăm baroul de avocați, două barouri de avocați - Bucureștiul și încă unul - cu privire la conduita domnilor avocați. (...) Noi alte instrumente nu am avut la dispoziție. (...) Nu aveam - obiectiv vorbind - cum să ținem pasul altfel", a explicat Schmidt-Hăineală.
Cei patru candidați care au îndeplinit condițiile de participare la selecția pentru numirea în funcția de adjunct al procurorului-șef al DIICOT au susținut, miercuri, interviurile la Ministerul Justiției.
Este vorba despre Ioana Bogdana Albani, Oana Daniela Pâțu, Teodor Niță și Oana-Andrea Schmidt-Hăineală.
Rezultatele selecției vor fi anunțate pe 3 februarie.
Propunerea ministrului Justiției va fi înaintată Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea obținerii avizului acestei instituții. Ulterior obținerii avizului CSM, ministrul Justiției înaintează propunerea președintelui României pentru numirea în funcția de conducere.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

























