Emiterea unui cod roșu presupune proceduri stricte, iar meteorologii sunt obligați să anunțe autoritățile și populația atunci când se depășesc anumiți indicatori de risc. Specialiștii atrag atenția însă că nu este vorba despre o situație de urgență similară cu fenomenele extreme – precum furtunile violente sau viiturile – care impun intervenții imediate.
Postarea subliniază că „există norme clare pentru emiterea codurilor și urmări legale în cazul în care acestea nu sunt respectate”, dar, dincolo de aceste proceduri, tonul general al comunicării publice a fost mult prea alarmist.
RO-ALERT și problema comunicării
Una dintre criticile aduse privește utilizarea sistemului RO-ALERT, considerată excesivă în acest caz. Specialiștii explică faptul că mesajele de acest tip ar trebui folosite strict pentru situații de urgență, când viața sau siguranța oamenilor este în pericol iminent. „Contextul actual nu este unul de urgență, iar informarea putea fi făcută prin intermediul mass-media”, notează aceștia.
Cantitățile de precipitații, peste media obișnuită, dar fără risc major
Luna octombrie este, de regulă, una secetoasă, cu o medie de aproximativ 41 de litri de precipitații pe metru pătrat. De această dată, valorile estimate ajung la 140-160 de litri pe metru pătrat, de aproape patru ori mai mari decât media. În mod normal, astfel de cantități ar putea crea dificultăți, însă ploile vin după o perioadă prelungită de secetă, ceea ce reduce riscul producerii unor inundații majore.
„Regiunea Bucuresti a luat 60 de litri la episodul de saptamana trecuta, iar acum se estimeaza alti 80. Este mult, dar tinand cont ca vin dupa o seceta de sute de litri, avem indoieli serioase ca vor reprezenta un pericol pentru populatie si nu doar o neplacere ”, explică analiza publicată.
Zonele vulnerabile la inundații și diferențele față de Bulgaria
Conform climatologilor, doar anumite regiuni pot fi afectate de inundații, în special cele predispuse la acumulări rapide de apă.
„In pericol sunt acele zone care se inunda la prima ploaie. Fie ca vorbim de diferite localitati din tara, fie ca vorbim de zone aflate in proximitatea unor rauri cu potential de crestere rapida a cantitatilor de apa. Aceste cazuri ar trebui sa fie CU TOTUL SI CU TOTUL izolate.”
Postarea subliniază și că situația de pe litoralul românesc nu este comparabilă cu cea din Bulgaria, unde precipitațiile au fost de peste cinci ori mai intense.
„Tot in pericol este si litoralul nostru, vulnerabil la precipitatii consistente, dar COMPARATIILE CU BULGARIA NU EXISTA. Litoralul bulgaresc a luat dintr-un SINGUR episod valori de 220 de litri de apa. Acestea au venit in mai putin de 24 de ore. Constanta are 40 de litri de apa de la episodul precedent si mai asteapta inca 100. E foarte important ca aceste cantitati nu au venit dintr-o data si mai e ceva : In Bulgaria, DEZASTRUL a fost cauzat de FURTUNI puternice, context pe care nu-l vedem posibil. Vor fi posibile fulgere si cate o ploaie mai intensa, dar sa ajungem la 220 de litri pe mp intr-o singura noapte nu e un fenomen care sa se intample foarte des.”
Climatologii avertizează că ploile vor provoca mai degrabă disconfort urban decât pagube majore.
„Contextul care urmeaza va aduce o multitudine de neplaceri. Vor fi portiuni mai adanci ale soselelor, care vor fi acoperite de apa, vor fi gropi (la acest capitol suntem lideri) care se vor umple cu apa si nu vor mai fi vizibile. In Bucuresti, vom descoperi iarasi cat de bine isi fac autoritatile treaba. Nu de alta, dar Calea Vacaresti, o artera foarte mare a reusit sa semene cu o piscina pe ambele sensuri chiar la 60 de litri de apa. Vor fi probabil subsoluri inundate si mult noroi, dar cei care au mai prins ploi sau zapezi aici stiu cam care ar trebui sa fie peisajul.”
Ploi binevenite după o secetă severă
Specialiștii consideră că, deși disconfortul va fi vizibil, ploile aduc și beneficii semnificative într-o perioadă de secetă accentuată.
„Concluzia e ca ne asteptam la ploi multe, dar ele vin dupa o seceta teribila si nu numai. Aceste precipitatii NU au loc in zone inalte, unde sa aduca risc de formare a viiturilor. Precipitatiile au loc intr-o zona de campie INSETATA de apa si aproximativ 20-30 de litri/mp au cazut deja.”
Modelele meteo reduc valorile de precipitații
Potrivit specialiștilor, ultimele rulări ale modelelor meteo indică o ușoară scădere a volumelor de ploaie estimate, în special pentru zona Capitalei.
„Revenind la contextul nostru, modelarile au redus usor valorile de precipitatii la ultima rulare. Cel putin pentru Bucuresti, modelarea europeana estimeaza ca vor mai cadea cam 60-65 de litri pe mp. Am atasat aceste harti, intrucat sunt de interes pentru agricultori, nicidecum pentru a starni panica. Situatie catastrofala a fost la Beijing, in anii trecuti, cand au cazut 800 de litri/mp in 24 de ore.”
Vânt mai slab față de episoadele anterioare
Postarea adaugă că intensitatea vântului va fi mai redusă comparativ cu furtunile precedente, ceea ce limitează riscul de fenomene extreme.
„Cu privire la vant, nu exista modificari, dar o afirmam inca o data : Vantul ar trebui sa fie CEVA MAI SLAB decat la ultimul episod. Motivul este ca nu exista un anticiclon care sa antreneze aer rece constant de aceasta data. Am publicat acest articol deoarece consideram ca s-a ajuns la panica, in loc sa se explice fenomenele care urmeaza.”
