Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România nu mai poate să crească economic pe modelul actual și nici să reducă din decalajele față de Uniunea Europeană”

„România și-a atins potențialul de creștere pe actualul model economic. Nu mai poate să reducă din decalajele față de Uniunea Europeană, a rămas blocată la 77-78% din media europeană și, de asemenea, avem această combinație de inflație și recesiune, stagflația, care apare și în prognoza Comisiei Europene”, a spus acesta.

Petrișor Peiu a subliniat creșterea accelerată a inflației începând cu anul 2022, aspect care a fost marcat concomitent de încetarea creșterii economice.

„În România vedem că, începând cu 2022, rata inflației este extrem de ridicată și nu mai scade. Ea este aproximativ de trei ori mai mare decât era în perioada 2016-2022.

În paralel, observăm finalizarea perioadei de creștere economică. România nu mai crește.

Iată, începând cu același 2022, am mai avut un singur trimestru de creștere peste 3%, după care, încet, încet, creșterea economică s-a stins și suntem astăzi în recesiune.

Practic, modelul economic românesc și-a atins potențialul de creștere. Nu mai poate să crească”, a declarat Petrișor Peiu.

Senatorul AUR a atras atenția că România a bătut pasul pe loc în privința convergenței cu media Uniunii Europene.

„Dacă ne uităm la atingerea convergenței cu media Uniunii Europene, în 2021 eram la 74% din media Uniunii. În 2022, anul de care vă spuneam, 77% din media Uniunii. În 2023, 78%, în 2024, 80%, după care ne întoarcem în 2025 la 78%.

Practic, începând cu 2022, România a rămas pe loc, la 77-78% din media Uniunii Europene, și nu mai poate să recupereze. Nu mai se află în procesul de atingere a convergenței, ceea ce se vede și în prognoza Comisiei Europene pentru 2026”, a mai spus acesta.

Potrivit lui Petrișor Peiu, combinația dintre recesiune, scăderea economică și inflație foarte mare a declanșat fenomenul stagflației care afectează puternic România.

Liderul senatorilor a explicat amănunțit contribuțiile ramurilor economiei la creșterea PIB.

„Avem cea mai mare contribuție la scădere este comerțul cu amănuntul, retail-ul, și cea mai mare contribuție la creștere, construcțiile. Dar retail-ul, care este cea mai mare ramură a economiei românești, 22,5%, contribuie cu 0,8% la scăderea de 1,2% pe primul trimestru.

Construcțiile, care contribuie cu 0,4%, au însă o pondere mult mai mică în produsul intern brut.

La fel, pe partea de consum, observăm o pondere foarte mare a deficitului comercial, 5,1%, cu minus. Avem ponderea deficitului comercial, rămâne pondere ridicată a administrației publice, 10% din PIB, ponderea consumului populației, 72,5%, și investițiile au o pondere de aproape 20%.

Avem, practic, un stat mult prea extins. Ponderea administrației publice în PIB este aproape egală cu ponderea industriei. Industria este la 15 și ceva la sută, administrația publică la 14 și ceva la sută.

Cea mai importantă componentă a PIB-ului este retail-ul, comerțul cu amănuntul, ramura care scade deja de 9 luni consecutiv. Ponderea impozitelor nete în PIB a scăzut cu 20%, s-a redus puternic.

Avem în continuare cea mai slabă intermediere financiară din UE, ponderea activelor bancare și asigurărilor, undeva la 4,1%, ponderea industriei financiare în PIB”, a arătat Petrișor Peiu.

În privința deficitului comercial, liderul AUR a subliniat dezechilibrul uriaș.

„Deși vedem investiții în creștere anul trecut și în acest trimestru, practic această creștere vine din creșterea deficitului comercial. Deci vestea care părea bună, creșterea investițiilor, este de fapt una rea. Acea creștere vine din import.

Dacă în 2016, acum 10 ani, când se punea problema unui guvern tehnocrat, aveam o creștere care vine din consum, acum, după 10 ani, înainte de un nou guvern tehnocrat, avem o scădere care vine din consum”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

MATERIAL PUBLICITAR POLITIC PARTIDUL ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMANILOR (AUR). Notificare privind transparența la https://www.realitatea.net/notificare-transparenta-publicitate-politica-2026