Fumul produs de incendiile de vegetație poate afecta mult mai mult decât plămânii și ar putea contribui, în următoarele decenii, la milioane de decese, avertizează cercetătorii. Particulele toxice din aer pot ajunge în sânge și pot crește riscul de boli ale inimii, accident vascular cerebral, cancer și alte probleme grave de sănătate.
În ultimele zile, fumul incendiilor din Canada a ajuns deasupra mai multor orașe din Canada și Statele Unite. Vizibilitatea a scăzut, iar mulți oameni au fost nevoiți să poarte măști de protecție. Specialiștii spun însă că pericolul nu dispare imediat după ce aerul pare din nou curat.
Fumul poate afecta plămânii, inima și creierul
Fumul incendiilor de vegetație conține particule foarte fine, cunoscute sub denumirea de PM2.5, dar și dioxid de azot, ozon, hidrocarburi aromatice și metale grele. Aceste substanțe pot pătrunde adânc în plămâni, iar particulele cele mai mici pot ajunge în sânge. Odată intrate în organism, ele pot provoca inflamații și stres oxidativ, care afectează mai multe organe. Cercetările publicate în European Heart Journal arată că expunerea de lungă durată la particulele PM2.5 din fumul incendiilor crește riscul de accident vascular cerebral, în special în cazul persoanelor în vârstă.
Yang Liu, cercetător în domeniul sănătății mediului la Universitatea Emory din Statele Unite, spune că efectele nu se limitează la problemele de respirație.
„Întregul organism este afectat. Fumul provoacă stres oxidativ și accelerează dezvoltarea mai multor boli”, subliniază specialistul.
Pericolul crește când ard case și localități
Fumul devine și mai toxic atunci când incendiile ajung în zone locuite. În aceste situații, nu mai ard doar copaci și vegetație, ci și case, mașini, materiale de construcție, plastic și diferite produse chimice.
Prin arderea acestora, în aer pot ajunge metale grele și alte substanțe periculoase. Norii de fum pot fi purtați de vânt pe distanțe de sute de kilometri, astfel că pot fi afectate și persoane care se află departe de zona incendiului. Aubrey Miller, expert în dezastre de mediu din cadrul National Institutes of Health, atrage atenția că aceste particule pot ajunge în localități care nu sunt amenințate direct de flăcări, dar unde populația respiră un aer puternic poluat.
Efectele pot apărea și după mult timp
Cercetătorii spun că expunerea repetată la fum poate avea urmări care se mențin și după ce aerul se curăță. Particulele fine au fost asociate cu apariția unor boli cronice, inclusiv afecțiuni autoimune și anumite forme de cancer.
În cazul femeilor însărcinate, expunerea la fumul incendiilor poate crește riscul de naștere prematură și de greutate mică a copilului la naștere. Copiii, vârstnicii și persoanele care suferă de astm, cancer sau boli cardiovasculare sunt printre cele mai vulnerabile categorii. Specialiștii spun că nu există un nivel complet sigur de expunere. Chiar și episoadele mai puțin severe pot deveni periculoase atunci când se repetă pe perioade lungi.
Aproape două milioane de decese suplimentare până în 2055
În Statele Unite, peste 3,8 milioane de acri au fost afectați de incendii de la începutul acestui an. Suprafața care arde anual este de peste două ori mai mare decât în urmă cu aproximativ 30 de ani. Un studiu publicat în revista Nature estimează că expunerea la particulele fine produse de incendiile de vegetație ar putea contribui la aproximativ 1,9 milioane de decese suplimentare în perioada 2026-2055. O altă cercetare, publicată în Science Advances, arată că peste 24.100 de persoane ar fi murit în fiecare an în Statele Unite, între 2006 și 2020, din cauza expunerii de lungă durată la fumul incendiilor.
Cum poate fi redusă expunerea la fum
Medicii recomandă ca oamenii să petreacă mai puțin timp în aer liber atunci când aerul este încărcat cu fum. Dacă deplasările nu pot fi evitate, sunt recomandate măștile cu un nivel ridicat de filtrare. În locuințe, ferestrele și ușile trebuie ținute închise cât mai mult timp, iar sistemele de ventilație trebuie verificate pentru a nu aduce aerul poluat în interior. Pot fi folosite și spații cu aer filtrat, precum bibliotecile, centrele publice sau alte clădiri pregătite pentru astfel de situații.
Printre cele mai frecvente simptome se numără tusea, usturimea în gât, iritația ochilor și senzația de apăsare în piept. Cercetătorii analizează și posibilele efecte asupra creierului, existând indicii că expunerea la particulele fine ar putea avea legătură cu depresia și tulburările cognitive.
