Președintele Nicușor Dan la Summitul de la Paris

Garanțiile de securitate pentru Ucraina

Trebuie să existe garanția fermă că Ucraina nu va mai ajunge în situația de acum patru ani. Astăzi a fost adoptat un document public de către toate statele participante la această coaliție. În urma efortului depus de echipele tehnice, șefii de stat major și consilierii de securitate, a fost definit un document militar care stabilește concret modul în care vor fi exercitate garanțiile de securitate și felul în care fiecare stat își asumă participarea. Statele Unite sunt parte a acestor garanții, fapt ce confirmă soliditatea parteneriatului transatlantic și transmite un mesaj de unitate în fața Rusiei.

Documentul semnat este structurat pe patru piloni, având ca obiectiv principal echiparea armatei ucrainene. Pentru fiecare categorie de armament există un mecanism de răspuns și un stat coordonator.

Pilonul naval: România va face parte din acest pilon, asumându-și responsabilitatea pentru operațiunile de deminare în Marea Neagră.

Mecanismul de răspuns: Planul prevede un răspuns al Ucrainei în primele 24 de ore, al forțelor europene în 48 de ore și al Statelor Unite în 72 de ore. Monitorizarea păcii va fi asigurată de SUA.

Suport logistic: România nu va trimite trupe în Ucraina, ci va oferi suport logistic și instruire pentru militarii ucraineni. Hub-ul logistic de la Câmpia Turzii este deja operațional.

Transparență, proceduri legislative și context politic intern

Multe dintre acțiunile întreprinse pentru Ucraina rămân sub regim de confidențialitate, fiind vorba despre operațiuni militare. Prin Parlament vor trece doar aspecte generale, nu detalii care țin de securitatea națională. Pentru ca documentul adoptat astăzi să nu rămână o simplă declarație de intenție, angajamentele vor fi ratificate de Parlamentul României.

Coaliția de guvernare: Există diferențe între publicurile care susțin partidele din coaliție, iar interesele pot fi divergente. Unele măsuri nu au fost pe placul electoratului PSD, ceea ce explică tensiunile dintre acțiunile guvernamentale și declarațiile publice. Cu toate acestea, există optimism privind funcționarea coaliției.

Numirea la CCR: Patru magistrați au solicitat amânarea, iar legea permite acest lucru. Situația a generat tensiuni sociale, fiecare parte folosind instrumentele pe care le are la dispoziție. În ceea ce îl privește pe domnul Dacian Dragoș, deși se critică lipsa experienței de 18 ani, se consideră că argumentele susținătorilor săi sunt valide. Curtea Constituțională nu va rămâne fără președinte timp de doi ani; un judecător va fi numit.

Poziții internaționale și contextul summitului de la Paris

Franța: Este foarte probabil ca președintele Emmanuel Macron să viziteze Bucureștiul în cursul anului 2026.

Venezuela: România a adoptat o poziție aliniată cu cea a Uniunii Europene.

Groenlanda: Nu există o intenție oficială a SUA privind schimbarea statutului acestui teritoriu autonom al Danemarcei, membru NATO; discuțiile sunt doar la nivel declarativ.

Vizita președintelui Nicușor Dan la Palatul Élysée marchează un moment esențial în consolidarea sprijinului aliat pentru Kiev. Primit de Emmanuel Macron, șeful statului român s-a alăturat liderilor din „Coaliția de Voință” pentru a definitiva un sistem de garanții de securitate fără precedent. În preambulul reuniunii, Volodimir Zelenski a discutat cu președintele francez despre necesitățile tehnice și diplomatice ale Ucrainei, subliniind urgența unor măsuri capabile să descurajeze agresiunea rusă.

Miza centrală a summitului de la Paris este aprobarea unui proiect de declarație care propune garanții „obligatorii din punct de vedere politic și juridic” pentru protecția Ucrainei. Potrivit unui document obținut de Reuters, aceste angajamente ar putea fi activate imediat după intrarea în vigoare a unui eventual armistițiu, având rolul de a preveni orice formă de agresiune viitoare și de a asigura o pace durabilă.

Mecanismul de protecție propus este complex și multidimensional: sprijin militar direct, cooperare între serviciile de informații, suport logistic extins, inițiative diplomatice coordonate și un sistem de sancțiuni suplimentare pregătit să fie activat instantaneu. Prin acest cadru, liderii europeni și aliații lor urmăresc să creeze un scut instituțional care să ofere Ucrainei predictibilitate și siguranță în procesul de reconstrucție post-conflict.