Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, luni, să admită apelurile declarate de Nicolae Băniciou şi Alexandra Cătălina Furtună împotriva deciziei din 3 octombrie 2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Bănicioiu achitat definitiv pentru trafic de influență
”Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată şi, rejudecând: (...) achită pe inculpatul Bănicioiu Nicolae pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 şi a art.5 din Codul penal”, se arată în minuta instanţei.
De asemenea, ÎCCJ a decis achitarea Alexandrei Cătălina Furtună, pentru complicitate la trafic de influenţă.
”Înlătură dispoziţia confiscării de la inculpatul Bănicioiu Nicolae a sumelor de 895.127,91 lei, reprezentată de dividende aferente anului 2013, distribuite de S.C. Hemos Med S.R.L. şi 396.994,21 lei, reprezentată de dividende aferente anului 2013, distribuite de S.C. Disan Ortomed S.R.L., bani primiţi de inculpat în schimbul traficării influenţei în intervalul 26.02.2014 – 27.10.2014. Ridică măsurile asiguratorii dispuse faţă de inculpatul Bănicioiu Nicolae în dosarul nr. 528/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, menţinute anterior în cauză prin încheierea din 14.06.2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, în limita sumei confiscate, respectiv 1.292.122,12 lei şi prin sentinţa penală apelată”, a mai decis Înalta Curte.
Cererea DNA, respinsă de către magistrații de la ÎCCJ
De asemenea, judecătorii Înaltei Curţi au mai hotărât să respingă ca nefondat apelul declarat de procurorii DNA.
Decizia instanţei este definitivă.
Magistraţii Înalte Curţi au transmis, într-un comunicat de presă, că, pe parcursul dosarului, ambele complete de judecată au constat că nu sunt întrunite condiţiile pentru atragerea răspunderii penale, nici unul dintre judecători neoptând pentru soluţie de condamnare.
”Din analiza acestei speţe se desprinde cu claritate faptul că nu este necesară doar formularea unei acuzaţii penale ci este necesară probarea acesteia în condiţiile unei justiţii înfăptuite în condiţiile unui stat de drept”, au transmis magistraţii.
Potrivit acestora, nimeni nu poate să fie condamnat dacă nu sunt probe concludente care să confirme vinovăţia.
”Trimiterea în judecată fără probe suficiente afectează încrederea în justiţie, fie încrederea în parchete fie în instanţele judecătoreşti, mai cu seamă în cazurile care suscită interes mediatic. Este important ca urmărirea penală să fie făcută cu diligenţă, în condiţii de deplină legalitate cu respectarea tuturor normelor procesuale şi de maniera a asigura standardele statului de drept”, a mai arată în comunicatul de presă.
Magistrații invocă presiunea și emoția publică
Magistraţii apreciază că, ”indiferent de presiunea şi emoţia publică creată de formularea acuzaţiei, instanţele judecătoreşti nu pot să acţionează decât în limitele legii ca o garanţie a statutului de drept”.
”Tocmai aceste elemente diferenţiază sistemele judiciare din societăţile democratice consolidate şi anume garanţia procesului echitabil (...) adevărul juridic îl stabileşte numai instanţa de judecată şi numai în limita legii. Deşi sunt unii formatori de opinie care s-au arătat nemulţumiţi de soluţiile pronunţate în căile de atac comparându-le cu soluţiile iniţiale sau cu acuzaţiile acuzării, pentru informarea corectă a opiniei publice reamintim faptul că instanţele de control au ultimul cuvânt în ce priveşte stabilirea adevărului juridic. De altfel acesta este si considerentul pentru care legiuitorul a stabilit existenţa căilor de atac, atât ordinare cât şi extraordinare. Rolul judecătorului nu este acela de a da satisfacţie emoţiilor din jurul unui caz mediatizat, ci de a stabili adevărul juridic raportat strict la lege, iar Instanţa supremă aplică cu stricteţe aceste obligaţii profesionale”, mai arată magistraţii.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, în 2021, în stare de libertate, a lui Nicolae Bănicioiu, la data faptelor ministru al Tineretului şi Sporturilor, respectiv ministru al Sănătăţii, pentru trafic de influenţă şi luare de mită, şi a unei persoane fizice, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită.
Bănicioiu acuzat că a primit șpagă de aproape 1,3 milioane de lei
DNA arăta, în rechizitoriu, că, în perioada 21 decembrie 2012 - 7 aprilie 2015, când ocupa funcţia de ministru al Tineretului şi Sporturilor, respectiv în legătură cu această calitate după ce nu a mai ocupat acea funcţie, Bănicioiu ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri (martori în dosar) şi ulterior ar fi primit în numerar, de la unul din cei doi oameni de afaceri, suma totală de 1.292.122 lei reprezentând dividende aferente anului 2013 distribuite de două societăţi comerciale care comercializau bunuri către spitale publice/institute.
Procurorii susţin că, în schimb, Bănicioiu ar fi promis că îşi va exercita influenţa asupra ministrului Sănătăţii de la acea vreme, astfel încât să îl determine să îndeplinească sau să nu îndeplinească acte ce intrau în îndatoririle acestuia de serviciu, adică menţinerea în funcţia de manager/prelungire interimat/nerevocarea din funcţia de manager a persoanelor din conducerea a 5 spitale publice/institute din municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu care firmele controlate de oamenii de afaceri derulau relaţii comerciale profitabile, sau numirea pe funcţia de manager a acelor spitale publice/institute a unor persoane apropiate oamenilor de afaceri.
