În luarea unei decizii de acest tip ar fi luați în calcul mai mulți factori, printre care prezența rachetelor de atac la sol la bordul aeronavei, precum și traiectoria de zbor.
Propunerea comandantului suprem al forțelor aliate din Europa
Comandantul suprem al forțelor NATO în Europa, Alexus Grinkevich, a sugerat crearea unui sistem unificat de apărare aeriană și antirachetă. Scopul acestuia ar fi eliminarea „clauzele naționale”, adică restricțiile impuse de anumite state membre privind folosirea armelor proprii în acțiuni comune.
Miniștrii apărării, reuniți pentru decizii privind noile reguli de angajament
Miercuri, 15 octombrie, va avea loc reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO, unde urmează să fie discutate aceste noi reguli de angajament. Conform unor surse citate de Financial Times, mai multe țări din Alianță au propus relaxarea limitărilor pentru piloții care patrulează la frontiera estică a blocului, astfel încât aceștia să poată deschide focul asupra aparatelor care încalcă spațiul aerian aliat.
Țările din Europa de Est, sprijinite de Franța și Marea Britanie
Inițiativa ar fi fost lansată de statele est-europene și susținută ulterior de Franța și Regatul Unit. În același timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat că alianța este pregătită să recurgă la forță doar împotriva aeronavelor rusești care reprezintă o amenințare directă.
Avertismentele NATO către Moscova
La sfârșitul lunii septembrie, reprezentanți ai NATO au transmis Moscovei avertismente clare privind disponibilitatea de a doborî avioanele rusești care pătrund în spațiul aerian al Alianței. Șefii misiunilor diplomatice britanică, germană și franceză au acuzat Rusia că a încălcat deliberat spațiul aerian al acestor state, folosind avioane de luptă și drone.
Avertisment: Moscova ar putea lovi NATO mult mai devreme
Reacția Moscovei și justificările oferite
Potrivit unei surse citate de Bloomberg, un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe a declarat că astfel de incidente reprezintă „o reacție la atacurile ucrainene asupra Crimeei”, care „nu ar fi fost posibile fără sprijinul NATO”.
Kremlinul neagă acuzațiile
Moscova respinge categoric acuzațiile privind implicarea în aceste acțiuni. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a numit apelurile la doborârea avioanelor rusești „iresponsabile” și a avertizat asupra „consecințelor periculoase” pe care le-ar putea genera o asemenea decizie.
Incidentul care a stârnit îngrijorare în Estonia
Pe 19 septembrie, Estonia a anunțat că mai multe avioane de tip MiG-31 ale forțelor aeriene ruse au pătruns în spațiul său aerian, unde ar fi rămas timp de 12 minute. Ministerul rus al Apărării a oferit însă o altă versiune, afirmând că aeronavele au zburat din Karelia către un aerodrom din regiunea Kaliningrad.
Reprezentanții armatei ruse au insistat că aparatele nu s-au abătut de la ruta convenită și nu au încălcat spațiul aerian al Estoniei. Totuși, incidentul a fost inclus de autoritățile estoniene pe lista celor mai grave provocări aeriene din ultimul an.
