Porțile Muzeului Luvru din Paris au rămas închise luni dimineață. Această decizie a fost luată în urma unei adunări generale la care au participat aproximativ 400 de angajați. În cadrul acestei întâlniri, angajații au votat în unanimitate declanșarea unei greve.
Un panou amplasat în fața piramidei indica „deschiderea muzeului este în prezent amânată”, au constatat jurnaliștii AFP aflați la fața locului.
Minsoo Kim, 37 de ani, un coreean aflat în luna de miere, a declarat pentru AFP că este foarte dezamăgit, deoarece Luvrul era motivul principal pentru care venise la Paris, dorind să vadă Mona Lisa.
Pietra, o braziliancă de 27 de ani, aflată la Paris cu familia pentru 4 zile, s-a declarat și ea „foarte dezamăgită” și intenționa să se întoarcă la prânz. Natalia Brown, 28 de ani, venită din Londra, a spus că este puțin dezamăgitor, dar înțelege motivul grevei, deși pentru ea este un moment nepotrivit.
Conducerea a declarat pentru AFP că muzeul va fi închis toată ziua de luni. Potrivit sindicatelor, o nouă adunare generală este prevăzută miercuri la ora 9.00, marți fiind ziua de închidere săptămânală a Luvrului. De la ora 9.00, aproximativ 400 de angajați, potrivit unui reprezentant CFDT la AFP, s-au reunit în adunare generală pentru a se pronunța asupra apelului lansat de sindicate la o grevă împotriva „condițiilor de muncă din ce în ce mai degradante” și a deteriorării primirii publicului în muzeu, unul dintre cele mai vizitate din lume.
Sindicatele CGT, CFDT și SUD au scris în preavizul trimis la 8 decembrie ministrului Culturii, Rachida Dati, că „vizitarea Luvrului a devenit un adevărat parcurs al obstacolelor”. Pentru a încerca să evite închiderea muzeului în apropierea sărbătorilor de Crăciun, săptămâna trecută au avut loc întâlniri la Ministerul Culturii cu sindicatele, dintre care una cu Rachida Dati în persoană.
În fața sindicatelor, ministrul s-a angajat să revizuiască reducerea cu 5,7 milioane de euro a dotării publice pentru Luvru prevăzută în proiectul de lege privind bugetul pentru 2026, potrivit unor surse concordante. În 2024, muzeul a primit 98,2 milioane de euro din subvenții de la stat.
În paralel cu acest conflict social, muzeul trebuie să facă față unei reorganizări forțate și să continue să răspundă la întrebările privind lacunele care au permis unui comando să pună mâna pe opt bijuterii ale Coroanei, care sunt încă de negăsit.
Președinta Muzeului Luvru, Laurence des Cars, se află într-o situație fragilă și va trebui să lucreze timp de câteva luni în tandem cu Philippe Jost, înaltul funcționar responsabil cu reconstrucția catedralei Notre-Dame, căruia Rachida Dati i-a încredințat vineri misiunea de „reorganizare profundă a muzeului”.
Ministrul a declarat că „trebuie luate măsuri indispensabile, care depășesc cu mult siguranța și securitatea”, fără a da mai multe detalii. CFDT a reacționat, cerând să se cunoască „perimetrul exact” al acestei misiuni, spunând că „orice reflecție asupra viitorului Luvrului nu se poate limita la o abordare tehnico-organizațională”.
Ministerul Culturii a precizat că misiunea lui Jost va fi îndeplinită în ianuarie și februarie, iar primele sale recomandări sunt așteptate „la sfârșitul lunii februarie”. Senatorii vor continua să caute răspunsuri cu privire la disfuncționalitățile muzeului, după ce au luat cunoștință de ancheta administrativă lansată în urma jafului. Marți, Comisia pentru Cultură a Senatului îl va audia pentru prima dată pe fostul președinte al Luvrului, Jean-Luc Martinez, care a primit în timpul dublei sale mandate (2013-2021) două audituri alarmante, care nu au avut însă efecte semnificative.
Miercuri, aceeași comisie o va audia din nou pe Laurence des Cars, care conduce muzeul de la sfârșitul anului 2021, pentru a înțelege în special de ce aceste două audituri au fost descoperite de actuala conducere abia după jaful din 19 octombrie.
