Surpriza din motivarea CCR. Lui Iohannis i se oferă "portița de scăpare" pe tavă

În motivarea CCR publicată joi, Curtea Constituțională îi oferă lui Iohannis o "portiță de scăpare" prin sublinierea modului în care ministrul Tudorel Toader a încălcat procedura de revocare a șefei DNA.

CCR oferă o interpretare surprinzătoare caracterului consultativ al avizului CSM: nu avea rolul să fie consultat de președintele Iohannis, cum a înțeles toată lumea până acum, ci chiar de ministrul Justiției înainte de a trimite propunerea de revocare către Cotroceni.

La punctul 105 din Motivarea CCR se spune explicit:

"Propunerea ministrului justiției de revocare trebuie transmisă Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, unde atât procurorul față de care se solicită revocarea din funcția de conducere, cât și ministrul justiției își pot expune argumentele de fond cu privire la aspectele imputate, fiecare putându-și apăra / reconsidera/ nuanța punctul său de vedere. Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori emite un aviz consultativ, care este un reper pentru ministrul justiției în decizia sa de a-și sus ține în continuare propunerea de revocare. Dacă își susține propunerea de revocare, ministrul justiției o transmite Președintelui României; de asemenea, Președintelui României i se va comunica și avizul consultativ al Consiliul Superior al Magistraturii".

Practic, Avizul Consiliului Superior al Magistraturii nu era consultativ pentru președintele Klaus Iohannis, ci pentru ministrul Justiției, în interpretarea Curții Constituționale.

În această logică surprinzătoare, Tudorel Toader, nu a respectat procedura legală. Ministrul nu a așteptat motivarea de la CSM înainte de a trimite propunerea de revocare lui Iohannis, ci s-a grăbit cu documentul spre Cotroceni.

Cum a decurs procedura de revocarea șefei DNA

22 februarie 2017 - Ministrul justiției a anunțat că va declanșa procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, pentru „acte și fapte de netolerat într-un stat de drept".

„În temeiul prevederilor art. 54 alineatul 4 coroborat cu 51 alineatul 2 litera b din Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA. Raportul, însoțit de propunerea de revocare a procurorului-șef, va fi transmis către Secția pentru procurori a CSM, precum și către președintele României, pentru a analiza și pentru a decide în acord cu competențele constituționale pe care fiecare le are", a afirmat Toader la acel moment.

27 februarie. Secția pentru procurori a CSM a dat aviz negativ propunerii ministrului Justiției de revocare din funcție a lui Kovesi. Șase voturi au fost pentru respingerea propunerii lui Toader, iar unul pentru revocarea șefei DNA.

28 februarie. La ședința de bilanț a DNA, președintele Iohannis spune că va aștepta și motivarea CSM pentru a lua o decizie, dar dă de înțeles că a primit deja solicitarea de la Toader. "Nu o să fie nicio decizie astăzi, trebuie sa aștept diferitele documente, cum ar fi motivarea de la CSM. Dar în condițiile date este evident că suntem departe de o revocare" - a spus la acel moment Iohannis.

16 martie. Este publicată motivarea CSM și trimisă "decidenților". Consiliul Superior al Magistraturii a informat că, în urma avizului negativ emis de Secția pentru procurori din CSM asupra propunerii de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef a Direcției Naționale Anticorupție, hotărârea nr. 52 din 27 februarie 2018 a fost motivată și înaintată decidenților pentru a dispune măsurile legale.

Cu câteva zile înainte de motivarea CSM, Ministrul Justiției criticase întâzierea publicării raportului și spunea că așteaptă ca motivarea să fie trimisă spre Cotroceni.

Practic, fostul judecător CCR Tudorel Toader demonstra prin declarațiile sale că a căzut în aceeași capcană în care a considerat că avizul este consultativ doar pentru președinte.

"Competența decizională a Președintelui României se limitează la condițiile de legalitate a propunerii de revocare înaintate", arată CCR în motivarea de ieri.

La punctul 106 din motivare se precizează: "Competența președintelui este de control al legalității măsurii, și anume a propunerii de revocare, neputând invoca aspecte de oportunitate sau să realizeze el însuși o evaluare a activității procurorului -șef/ general, astfel cum s-a întâmplat în cazul de speță. Prin urmare, competența decizională a Președintelui României se limitează la condițiile de legalitate a propunerii de revocare înaintate".

Klaus Iohannis ar fi putut să inițieze discuții cu Tudorel Toader, sugerează Curtea. Colaborarea loială între autorități înseamnă un dialog permanent între acestea, Președintelui fiindu-i permis să inițieze discuții, să încerce să îl convingă pe ministrul justiției să își retragă propunerea de revocare, să renunțe la anumite motive de revocare, menținându-le pe celelalte, dar nu îi este permis să o infirme decât strict pe motive de legalitate.

Rămâne de văzut în ce măsură Klaus Iohannis mai poate invoca în acest moment "problemele de legalitate" din procedura de revocare a șefei DNA.