Toate aceste întrebări sunt trecute într-un formular pe care patronii trebuie să-l completeze dacă vor să obţină deduceri de la stat. Oamenii de afaceri reclamă însă că inspectorii fiscali cer o grămadă de documente într-un timp scurt şi că sunt trataţi din start ca evazionişti.
„Există o întrebare referitoare la conturile bancare ale contribuabilului, numărul de contracte individuale de muncă încheiate", spune Alexandru Cristea, specialist fiscal.
Oamenii de afaceri atrag atenţia că inspectorii fiscali cer patronilor un volum uriaş de informaţii, într-un timp prea scurt. Pe baza răspunsurilor date, care trebuie justificate prin acte, Fiscul decide dacă firma poate beneficia de rambursarea TVA de la stat sau nu.
„Administratori străini, numiţi de multinaţionale în România, au refuzat acest mandat tocmai pe solicitările de a arăta veniturile. Se ajunge în situaţia în care un administrator din Canada trebuie să-ţi declare veniturile dintr-o schemă de fond de pensii din Alaska", spune specialistul fiscal citat de Digi24.
Întrebările Fiscului vizează datoriile la buget pe care le-ar avea patronii şi asociaţii lor, dar şi rezultatele financiare trecute.
Fiscul îi întreabă pe patroni ce studii au şi ce conturi deţin în străinătate. Anul trecut, se pare că unele dintre aceste întrebări au fost destul de grele pentru unii patroni. 35 la sută dintre patronii care au cerut aprobarea Fiscului au fost refuzaţi.
Şeful ANAF, Gelu Diaconu, spune că instituţia pe care o conduce are numeroase cazuri de fraudare a bugetului cu sute de milioane de euro de către firme mari şi că sunt zeci de mii de firme fantomă care nu plătesc taxe.
