Aceste dezvoltări nu sunt doar angajamente politice sau promisiuni bugetare, ci schimbări palpabile ce vor redefini baza securității continentale pentru deceniile viitoare.
Extinderi masive pe întreg continentul
În perioada 2020-2021, suprafața totală dedicată producției militare creștea cu aproximativ 790.000 mp anual, dar acum, în intervalul 2024-2025, această cifră a sărit la 2,8 milioane mp. Financiar, această creștere industrială a fost observată în 150 de unități ale a 37 de companii europene din sectorul apărării.
Un exemplu elocvent este complexul imens de producție de muniții ridicat la Varpalota, în Ungaria, o colaborare între gigantul german Rheinmetall și compania de stat maghiară N7 Holding. Fabrica, al cărei prim segment a fost finalizat în iulie 2024, produce munți de 30mm și se pregătește să treacă către fabricarea obuzelor de artilerie de 155mm și muniției pentru tancuri de 120mm.
Organizații-cheie din alte state europene au realizat de asemenea investiții pe măsură: sediul german al MBDA, renumit producător de rachete, s-a extins cu clădiri și drumuri noi pe o suprafață de 94.000 mp, în Norvegia, Kongsberg a inaugurat o fabrică de rachete în iunie 2024, iar BAE Systems din Marea Britanie a mărit producția de obuze de 155mm de șaisprezece ori.
O industrie în schimbare profundă
William Alberque, fost director pentru controlul armelor la NATO, consideră că această evoluție reprezintă o schimbare structurală esențială: „Aceasta este o schimbare profundă și structurală care va transforma industria de apărare pe termen mediu și lung.” În loc să se bazeze pe modelul „just-in-time” eficient pentru pace, Europa trece la un model de producție adaptat războiului, capabil să asigure un volum mare de muniții critice.
Uniunea Europeană, motorul extinderii
Un rol crucial în această accelerare îl are programul financiar ASAP (Act in Support of Ammunition Production), care a investit 500 milioane de euro pentru a elimina blocajele din lanțurile de producție. Analizele arată că firmele beneficiare ale acestui program s-au extins semnificativ mai rapid decât celelalte.
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a declarat că capacitatea anuală de producție de muniție a urcat de la 300.000 de proiectile înainte de conflict, la aproape 2 milioane estimate pentru finalul anului 2025. Proiectele individuale sunt și mai ambițioase: Rheinmetall plănuiește să crească producția de obuze de 155mm de la 70.000 în 2022 la 1,1 milioane în 2027.
Geopolitica și provocările pentru viitor
Cursa de înarmare este determinată de nevoia de a susține militar Ucraina, precum și de epuizarea stocurilor proprii ale țărilor europene. De asemenea, incertitudinea privind sprijinul viitor din partea Statelor Unite și creșterea la 5% din PIB a țintei NATO pentru cheltuielile de apărare au funcționat ca factori acceleratori.
Cu toate acestea, experți precum Fabian Hoffmann de la Universitatea din Oslo semnalează că, pe de o parte, producția de obuze trebuie susținută în continuare, însă pe de altă parte, Europa întâmpină dificultăți în capacitățile de lovire cu rază lungă. De exemplu, producția de rachete de croazieră este încă limitată din cauza problemelor cu fabricarea motoarelor cu reacție miniaturale.
În acest sens, Uniunea Europeană negociază un nou fond de apărare în valoare de 1,5 miliarde de euro, menit să extindă finanțarea ASAP către alte domenii vitale, precum rachete, apărare antiaeriană, artilerie și drone.
O reacție strategică la nivel continental
Reînarmarea industrială din Europa nu mai este o discuție teoretică, ci o realitate ce poate fi urmărită chiar și din spațiu. După o perioadă de pasivitate strategică post-Războiul Rece, continentul își clădește acum cu beton și oțel fundațiile unei ere noi de securitate, în care pacea va depinde de o industrie de apărare puternică și credibilă.
Spre exemplu, ministrul de externe al Letoniei, Baiba Braže, remarcă că „aceasta este o dezvoltare foarte pozitivă și extrem de necesară”, recunoscând astfel amploarea procesului în desfășurare.
