Procurorul șef interimar al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Anca Jurma, a declarat joi că un act normativ de o importanță atât de mare cum este Codul penal ar trebui dezbătut în Parlament, "mai degrabă decât adoptat printr-o ordonanță de urgență".
Întrebată de jurnaliști despre modificarea Codului penal și a celui de procedură penală, Jurma a declarat: "Nu e competența noastră să discutăm despre modul în care legile sunt adoptate în România, doar pot să-mi exprim opinia personală, în sensul că un act normativ de o importanță atât de mare, cum este un cod penal, ar trebui dezbătut în Parlament, mai degrabă decât adoptat printr-o ordonanță de urgență (...), repet, nu sunt constituționalist și noi va trebui să aplicăm legea așa cum se va adopta", notează Agerpres.
Chestionată cum vede discuțiile despre amnistie și grațiere, Jurma a răspuns: "Nu aș vrea să mă pronunț asupra lucrurilor (...) de competența legislativului, dar trebuie să ținem seama că în momentul în care legislația penală și procesual penală într-un stat membru - și România este un stat membru - nu este suficient de puternică, acest lucru se poate repercuta asupra anchetelor privind fraude europene și implicit asupra eficienței procurorului european".
Referindu-se la Parchetul European, ea a spus că rechizitoriul întocmit de procurorul european va fi trimis instanțelor naționale, care vor decide dacă o persoană este sau nu vinovată.
"Regulamentul european este de directă aplicare, deci procurorul european va trebui să aplice acest regulament direct, dar regulamentul are un specific, acela că trimite foarte des la dreptul intern, asta înseamnă că procurorul european va aplica dreptul penal european, dreptul procedural european, ceea ce înseamnă un lucru foarte important, înseamnă că rechizitoriul întocmit de procurorul european va fi trimis instanțelor naționale, instanțele naționale vor decide dacă persoana respectivă este sau nu vinovată (...) statele membre, inclusiv România trebuie să se doteze cu instrumente de drept penal și de drept procedural penal puternice, asta înseamnă dispoziții ale dreptului penal și procedural penal care să respecte atât Carta fundamentală a drepturilor omului, cât și să ofere instrumente pentru o combatere eficientă a fraudelor europene", a declarat Jurma.
Ea a menționat că procurorii DNA își doresc să lucreze în Parchetul European, având în vedere experiența pe care au dobândit-o.
"Sunt practic 15 ani de când DNA desfășoară investigații în materia fondurilor europene (...) sperăm că procurorii DNA vor putea să acceadă la aceste poziții. Nu am văzut încă forma finală a proiectului de lege. Sperăm să mai avem ocazia să mai discutăm pe marginea acestui proiect, pentru a ne asigura că unul dintre criteriile de selecție îl reprezintă, alături de independența individuală a candidaților, experiența dobândită în combatarea acestui tip de fraudă și nu a combaterii criminalității în general", a adăugat Jurma.
Ea a participat la Conferința europeană Impactul Regulamentului UE privind instituirea Parchetului European.
