_ab47c37da2.jpg)
”Au plecat la un an diferență una de cealaltă. Foarte greu, ca mamă e foarte greu, mai ales în pragul sărbătorilor. Ți i-ai dori alături, dar nu se poate”, spune cu lacrimi în ochi o mamă care duce zilnic dorul fiicelor sale.
Unul dintre cele mai mari valuri de migrație a avut loc chiar la începutul verii anului 1990. În contextul primelor mineriade, oamenilor le era teamă de ce ar fi putut să pățească dacă rămâneau în țară, așa că au ales să plece, în speranța unui trai mai bun. Mulți dintre ei au fost nevoiți să muncească la negru, în condiții greu de imaginat.
”Lacrimile mele care au curs pe pământul acela.....Uitați, două rânduri de piele mi s-au luat și de pe genunchi. Uite așa mergeam”, a spus o româncă care a luat calea străinătății în căutarea unui tari mai bun.
Al doilea val de migrație semnificativ a avut loc după aderarea României la Uniunea Europeană, în anul 2007. Apartenența statului la comunitatea europeană le-a garantat românilor că vor beneficia de mai multe drepturi. Munca, adesea în soare, pe câmp, a rămas la fel de grea: fie că vorbim despre culesul de cartofi, ceapă sau căpșuni.
Viața în străinătate, viața în străinătate înseamnă foarte multă muncă. Pleci noaptea, dimineața e noapte, te întorci seara, e noapte”, a spus un român plecat la muncă în Germania.
Condițiile în care sunt cazați românii care muncesc sezonier în agricultură sunt adesea inumane și au ținut prima pagină a ziarelor din întreaga lume. Societatea a asistat în repetate rânduri la cazuri de ceea ce astăzi numim „sclavie modernă”, atât în cazul fermierilor cât și a româncelor care lucrează în casele din Italia.
Politicienii care au fost la putere de-a lungul timpului le-au făcut nenumărate promisiuni românilor de peste hotare. Puține dintre ele s-au concretizat. Totul, în ciuda faptului că cei din diaspora trimit în țară sume uriașe de bani.
Potrivit unei analize făcute de Banca Mondială, doar la nivelul anului 2023, românii din străinătate au trimis în țară nu mai puțin de 6,5 miliarde de euro, circa 2% din produsul intern brut al statului.
Urmărește continuarea aici:
